De 35 de ani trăim spectacolul grotesc al propriei noastre nimiciri. România nu mai este o țară, ci un experiment ratat, un teren fertil pentru mediocritate și autoiluzionare. Ne-am eliberat de dictatură doar pentru a deveni sclavii haosului. Am schimbat lanțurile ideologiei cu cele ale indiferenței, iar dictatura neștiinței a devenit religia acestui neam pierdut.
În timp ce la mesele puterii se împart funcții, bugete și influență, mii de bătrâni din România sunt nevoiți să facă sacrificii umilitoare doar pentru a supraviețui. Nu pentru cadouri sau răsfățuri de sărbători, ci pentru pâine, facturi sau medicamente. Este imaginea tristă a unei țări care, deși declară solemn că „respectă valorile tradiționale și familia”, își abandonează bătrânii să trăiască în sărăcie și rușine.
Acum mulți ani exista o instituție care îi apăra pe cei mulți și buni de cei puțini și răi… oamenii ăia își asumau deciziile pe care nu le puteau lua muritorii de rând. Ei știau ce este bine și ce este rău, știau cum să îi facă pe cei vinovați să își recunoască greșelile. Totodată, protectorii celor mulți și buni le ofereau ocazia celor acuzați să se apere!
un articol de Ionuț Drăgotesc Acum, mai mult că niciodată, vedem cât de neputincioși suntem…Da, noi…Noi cei care ne dăruiam…
Ce triste sunt casele în care nimeni nu mai este…Întotdeauna când trec pe lângă o bătătură părăsită mă gândesc că…
Este vorba despre copiii zilelor noastre.Sigur că au, au…,au tot ceea ce le trebuie, însă ceva le lipseşte, copilăria.Tableta a…
Astăzi, despre cei care nu mai au loc în manualele de istorie: oameni demni, dârzi, români rari care s-au jertfit…
“Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr”, spune Umberto Eco. Aşa şi este. Oricine…
…căci vremurile s-au schimbat. Ceva lipsește, nu mai sunt zăpezile de altădată. Peste lumea anilor frumoși s-au tras parcă obloane…
Lehamitea provocată omului de rând, de către politicienii incompetenți, corupți și șmecheri funcționează, în mod paradoxal, chiar în favoarea acestora.…