Un popor pierdut între stradă și tăcerea Justiției. România are nevoie de ceva ce nimeni nu-i mai poate da: o inimă care să bată din nou.
Trăim vremuri în care absurdul nu mai este o excepție, ci regula după care funcționează această țară. Președintele ales, Călin Georgescu, a numit fără ocolișuri ceea ce știm cu toții, dar ne e frică să recunoaștem: Justiția din România nu mai este o balanță, ci un instrument de intimidare. Magistrați „speriați”, procese amânate la nesfârșit, decizii ținute în șah de umbrele politicului – ce altceva mai lipsește pentru ca prăbușirea să fie completă?