România asistă, din nou, la un spectacol dezgustător pus în scenă de o clasă politică bolnavă, disperată să nu-și piardă privilegiile. Candidatura lui Călin Georgescu a devenit un declanșator pentru întreaga mafie politico-mediatică, care reacționează ca un animal hăituit: violent, irațional și periculos.
Ce vedem zilele acestea nu este politică, este o execuție publică orchestrată de cei care se tem cu adevărat de o schimbare reală. După luni întregi de campanii de denigrare, folosind fiecare unealtă murdară de la presă cumpărată și până la instituții de forță, sistemul lovește din nou. De data asta, fără mască, fără subtilitate. E un atac brutal, disperat, pentru că simt că sfârșitul lor e aproape.
Ziua în care Călin Georgescu și-a depus candidatura a scos la suprafață o întreagă galerie de personaje sinistre, gata să latre la comandă. Printre ei, Remus Pricopie, rectorul SNSPA, un pion al sistemului, a apărut să conteste candidatura lui Georgescu fără să știe nici el ce și de ce contestă. A rostit niște fraze goale, fără logică, doar pentru a executa un ordin primit de sus. Nu contează democrația, nu contează legea, contează doar să elimine orice amenințare pentru sistem.
Dar Pricopie nu este decât unul dintre papagalii trimiși în față. Alături de el, aceeași presă vândută, aceeași rețea de procurori obedienți și aceeași armată de postaci de serviciu au fost activați pentru a repeta minciunile la nesfârșit. Este aceeași strategie: murdărește, calomniază, creează haos. Dacă nu pot opri candidatura legal, o vor distruge mediatic.
Aceasta nu este forța unui sistem puternic, este agonia unei caracatițe care simte că i se taie tentaculele. Un om cu adevărat puternic nu interzice, nu cenzurează și nu are nevoie să își anihileze adversarii folosind presa, procurorii sau rețelele sociale. Cei care recurg la astfel de tactici sunt doar niște slugi ale unui regim putred, conștiente că fără funcțiile și privilegiile lor, nu mai sunt nimic.
România este la răscruce. Nu mai vorbim doar despre Călin Georgescu. Vorbim despre dreptul nostru de a alege, despre refuzul de a fi călcați în picioare de aceeași mafie politică și despre curajul de a spune STOP.
Sistemul își joacă ultima carte. Întrebarea e: vom sta cu mâinile în sân sau vom rupe lanțurile acestui regim corupt?
