Vă scriu această scrisoare deschisă nu din politețe și nici din oportunism, ci dintr-o nevoie reală de adevăr. M-am adresat dumneavoastră de-a lungul timpului prin acțiuni publice, luări de poziție și mesaje directe, de fiecare dată când am simțit că România mai are o șansă. Astăzi, însă, nu mai este vorba despre speranță, ci despre urgență.
România se afundă. Economic, social, moral. Oamenii sunt obosiți, dezamăgiți, abandonați. Statul a devenit ostil propriilor cetățeni, iar adevărul este sufocat de propagandă, frică și tăcere. În acest context, milioane de români încă își pun speranțele în dumneavoastră. Nu pentru că sunteți perfect, ci pentru că ați reprezentat, la un moment dat, o alternativă reală la acest sistem corupt și autosuficient.
În timp ce românii așteaptă un semn clar, dumneavoastră sunteți prins într-o luptă continuă cu o justiție partinitoare și cu un aparat de putere care nu urmărește dreptatea, ci eliminarea adversarilor incomozi. Acest lucru este evident pentru oricine mai gândește liber. Problema nu este că sunteți atacat, ci că, în tot acest timp, ați tolerat prea mult.
Ați tolerat trădări. Ați ignorat avertismente. Ați permis unor oameni fără coloană vertebrală să se agațe de numele dumneavoastră, doar pentru a-și servi propriile interese. Acești oameni nu v-au slăbit doar imaginea, ci au compromis o luptă care trebuia să fie una de claritate și fermitate. Tăcerea în fața trădării nu este neutralitate, este complicitate.
A venit momentul adevărului. Nu mâine. Nu mai târziu. Acum.
A venit momentul să rupeți legăturile cu cei care v-au trădat, să spuneți lucrurilor pe nume și să înțelegeți că strategia de până acum nu mai funcționează. Nu poți lupta cu un sistem corupt folosind metode moi, ezitante sau oameni dubioși. Nu poți câștiga o bătălie decisivă evitând confruntarea.
Românii nu mai așteaptă discursuri elegante sau mesaje criptice. Așteaptă acțiuni clare, delimitări ferme și asumare. Așteaptă să vadă dacă sunteți dispus să mergeți până la capăt sau dacă veți rămâne prizonierul propriilor compromisuri.
Schimbarea de strategie nu este un semn de slăbiciune, ci de inteligență politică. Curățenia în jurul dumneavoastră nu este o opțiune, ci o necesitate. Fără ea, orice luptă este pierdută dinainte.
Aceasta nu mai este doar lupta dumneavoastră. Este lupta unei țări care nu mai are timp. Istoria nu îi iartă pe cei care au avut o șansă și au ezitat.
România așteaptă. Și timpul nu mai are răbdare.
