INVITAT LA OPINIE – Andrei Nicolae Popa : Dizolvarea Parlamentului vine pe fondul unei crize politice şi instituţionale legate de imposibilitatea desemnări unui guvern.

0

autor : Andrei Nicolae Popa

În ce constă acesta imposibilitate? În voinţa Parlamentului de a acorda votul de investitura pentru cel puţin două propuneri de candidaţi, într-un interval de 60 de zile.
Dar, în calitate de mediator între puterile statului (art. 80 (2) din Constituţie), nimic nu-l împiedica pe Preşedinte să facă o a treia propunere, o a patra sau chiar a cincea, pentru a se vota un Guvern şi a închide criză politică. Pentru că, nu-i aşa, Preşedintele trebuie să soluţioneze crize, nu să le amplifice…

Or, prin dizolvarea Parlamentului, aşa cum este reglementarea constituţională actuală, nu se rezolva nici problema numirii unui nou Guvern şi se mai ajunge şi la dizolvarea camerelor legiuitoare. Rămânând şi fără putere legislativă şi fără o parte din cea executivă, mai degrabă, criza se adânceşte decât să fie rezolvată.

În alte state precum Bulgaria, în cazul în care după trei încercări succesive nu se obţine votul de încredere al Parlamentului pentru formarea unui guvern, Preşedintele dizolvă Parlamentul şi numeşte din oficiu un nou guvern care nu mai are nevoie de votul de încredere al Parlamentului (art. 99 din Constituţia Bulgariei). Sigur noi nu suntem Bulgaria, dar acesta este un model constituţional în care dizolvarea Parlamentului nu te lăsa fără două puteri, ci doar fără una.

Colac peste pupăză, în momentul de faţă, cred că Preşedintele urmăreşte activarea art. 89 din Constituţie, prin desemnarea de propuneri neserioase care nu respecta voinţa majoritară a Parlamentului, încălcând cu intenţie art. 103, alin. (1), teza a doua din Constituţie. Acest fapt reprezintă o fraudă la Constituţie pentru că îşi propune să creeze o situaţie care nu există doar pentru a dizolva Parlamentul.

Cred că Parlamentul trebuie să mai acorde Preşedintelui o a doua şansă (dacă prima propunere cade), iar dacă Preşedintele stăruie în încălcarea art. 103. (1), teza a doua, cred că trebuie sesizată Curtea cu o cerere privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, declanşarea în paralel a suspendării Preşedintelui din funcţie, numirea unui Preşedinte al Senatului care să exercite temporar atribuţiile Preşedintelui (în caz contrar, Preşedintele Camerei Deputaţilor va fi preşedinte interimar) şi desemnarea unui candidat căruia să-i răspundă pozitiv majoritatea parlamentară.

Dacă este blat între PSD şi PNL pe dizolvarea Parlamentului şi anticipate, cred că preşedintele CSM ar trebui să sesizeze CCR cu o cerere de conflict juridic de natură constituţională (art. 146, lit. E), nefiind nevoie ca autoritatea judecătorească să fie parte la conflict. Oricum, e în interesul justiţie să aibă un guvern şi să se rezolve eventual şi problema cu pensiile de serviciu.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top