VIDEO : Dezastru în situl UNESCO Sarmizegetusa Regia

0

Agent Green și Fundația Dacica atrag atenția că tăierile făgetelor de la Sarmizegetusa Regia afectează ireversibil situl arheologic, monument UNESCO. Situl a fost închis publicului la 22 ianuarie în vederea defrișării, însă imagini surprinse cu drona arată arbori de dimensiuni uriașe care au fost tăiați și s-au prăbușit peste zidurile cetății capitalei dacice, iar tăierile realizate cu pretextul protejării sitului arheologic și a vizitatorilor s-au făcut în mare parte în afara traseului turistic.

„Tăierile s-au făcut sub pretextul protejării sitului, dar s-au soldat cu distrugeri ale acestuia. Au urcat cu utilajele mari până pe acropola cetății și în zona sacră. Au răvășit adânc solul, deși știau că stratul arheologic se află la doar câțiva centimetri adâncime. Arborii doborâți peste fortificația cetății au afectat porțiuni din zidul antic. Au trecut cu TAF-ul peste plintele unui templu. E vorba de distrugeri care se sancționează conform legii. Mai mult, administrația sitului nu are un plan de gestiune și protecție a sitului, deși legea nu permite nici un fel de intervenții în sit decât în baza unui asemenea plan. Este vorba de un monument UNESCO, de importanță mondială, care se spune unor legi speciale, de care văd că nu se ține seama. Este halucinant ce se întâmplă acolo.”, a spus dr. Aurora Pețan, istoric și președinte al Fundației Dacica.

 

 

„Am descoperit tăierile pe portalul InspectorulPădurii.ro și m-am dus imediat să vă ce se întâmplă la cetate. Am rămas șocat când am văzut dezastrul. Nu era nevoie să alegem între istorie și natură. Soluția este de fapt istorie și natură. De aceea situl este dublu protejat, fiind atât în zona de protecție integrală a parcului natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, cât și sit arheologic și monument UNESCO. Mai mult, pădurea făcea parte din inventarul pădurilor virgine din anul 2005, cu arbori monumentali care stabilizau solul. Au doborât arborii fix pe zidurile cetății și i-au tras prin sit cu utilaje mari de tip TAF în condiții de sol îmbibat cu apă, lăsând răni ireversibile în sit. Așa ceva nu trebuia să se întâmple niciodată”, a spus Gabriel Păun, biolog și președinte Agent Green.

Administrația sitului nu are un plan de acțiune pe termen lung, iar reprezentantul său ne-a dat de înțeles că nu cunoaște impactul defrișărilor asupra solului și asupra nivelului apei freatice. Cu toate acestea, administrația sitului a afirmat că intenționează să defrișeze definitiv 17 din cele 18 hectare pe care se întinde situl UNESCO. Tăierile începute la 22 ianuarie includ primii 103 arbori din care se tăiaseră deja 80 pâna la 1 februarie. Administratorul sitului susține că toți arborii doborâți erau uscați, dar în urma observării trunchiurilor duse la depozitul Anines – Grădiște, reprezentanții Agent Green au constatat că marea majoritate a lemnului extras are de fapt o mare valoare economică. Reprezentanții Agent Green au încercat să intre în cetate pentru a observa situația, însă Vladimir Brylynskei, administratorul sitului, le-a spus că accesul nu este permis. Acesta a admis că este interesat să obțină de acum înainte finanțări pentru proiecte care să conducă la stabilizarea teraselor cetății în condițiile în care rădăcinile arborilor nu vor mai asigura această funcție peste câțiva ani.

Imaginile din dronă vorbesc de la sine, iar situația impune o anchetă amplă a Parchetului și o intervenție rapidă a autorităților care mai pot încă lua măsuri să salveze ce se mai poate și să pedepsească făptașii. Practic, administrația sitului a cerut defrișarea, iar ministerul pădurilor i-a mulțumit din pix, aprobând extragerea a 306 metri cubi de lemn. Înțelegem și susținem protecția sitului și a vizitatorilor, însă superficialitatea cu care s-au aprobat tăierile și modul în care se realizează lucrările lasă mult de dorit “, a adăugat Păun.

Sarmizegetusa Regia, capitala Regatului Dac, a fost întemeiată în a doua jumătate a sec. I î.Hr. și a funcționat aproximativ un secol și jumătate, până la cucerirea ei de către romani, în anul 106 d.Hr. După această dată, pădurea a crescut peste ruine, iar această simbioză istorie-natură s-a perpetuat timp de aproape două milenii, până azi. Deși în zonă au avut loc exploatări forestiere în mai multe perioade, pădurea de pe ruine a fost permanent protejată, atât de austrieci, în sec. XVIII-XIX, cât și de administrația maghiară înainte de Primul Război Mondial și apoi de cea românească. 35 ha de făget secular din zona cetății au fost declarate rezervație în perioada comunistă. În perioada 1950-1980 au avut loc unele tăieri de arbori pentru a pune monumentul în valoare și a facilita cercetarea arheologică.

Agent Green și Fundația Dacica fac apel la Ministerul Culturii, Garda Forestieră și Garda de Mediu să suspende orice lucrări în sit, să îl sigileze și să demareze un control amplu. Planurile de defrișare pentru 17 hectare trebuie anulate definitiv și un plan de acțiune pe termen lung pentru protejarea sitului trebuie realizat de o echipă de experți relevanți. Organizațiile recomandă păstrarea consistenței pădurii la minim 0,6 (adică suprafața împădurită a sitului să nu scadă niciodată sub 60% din suprafața sa) și fagul să rămână specia fundamentală de pădure în amestec cu paltinul de munte și laricea, așa cum era pe vremea dacilor. 

Distribuie

Lasă un comentariu

Top