ICCJ menține suspendate trei ordine ale ministrului TÁNCZOS BARNA

0

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor împotriva unei încheieri a Curţii de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 şi 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Tánczos Barna.

Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a amenajamentelor silvice şi erau impuse de Comisia Europeană – a se vedea, pentru detalii, această analiză.

Suspendarea celor trei ordine s-a făcut la cererea Comuniunii Stăpânilor de Munţi şi Codri, Asociaţiei Munţii Făgăraş – Uniunea Proprietarilor de Păduri din Ţara Făgăraşului şi a altor proprietari de terenuri forestiere.

Potrivit Curţii de Apel Alba Iulia actele normative suspendate ““adaugă la lege şi sunt emise cu depăşirea competenţei de legiferare”.

Ordinele suspendate reglementau o procedură prin care toate amenajamentele silvice aprobate şi intrate în vigoare nu mai produceau efecte până nu se finaliza o procedură de evaluare de mediu, în urma căreia amenajamentele silvice să preia măsurile de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate.

Reclamanţii au demonstrat instanţelor că la 16 ani după aderarea României la Uniunea Europeană (2007 – 2022) şi după cheltuirea a aproximativ 628.622.258 Euro:

  1. un procent între 45,04 % – 52,02% (în funcţie de informaţiile publicate de autorităţi) din siturile Natura 2000 NU au aprobate planurile de management;
  2. 45,29% din totalul ariilor naturale protejate NU au aprobate planuri de management

iar proprietarii de păduri trebuie să suporte, inclusiv financiar, dar şi birocratic şi administrativ, consecinţele acestui management dezastruos al ariilor naturale protejate şi al banilor publici.

Proprietarii de păduri au prezentat justiţiei o radiografie exactă a incompetenţei Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi a stilului de lucru “punem carul înaintea boilor”: haos legislativ, dezorganizare, scheme înţepenite care blochează sectorul pădurilor. Ministerul aplică însă cu consecvenţă dictonul quod licet Iovinon licet bovi („Ce este permis lui Jupiter, nu-i este permis boului”) – Jupiter fiind Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi stabilind discreţionar regimul terenurilor forestiere iar boul… proprietarii de păduri.

Rezultatul este un fel de neo-iobăgie, o situaţie în care este golit de conţinut dreptul de proprietate, proprietarul de pădure fiind la discreţia absolută a Ministerului, a diferitor agenţii naţionale şi a unui consorţiu de ONG-uri “de mediu” pentru care “protecţia” pădurilor este extrem de profitabilă: aşa cum am arătat mai sus au “absorbit” în ultimii 16 ani peste 628.000.000 Euro din fonduri europene şi de la bugetul de stat. S-a creat o adevărată industrie a protejării pădurilor: cei mai mari adversari ai terenurilor forestiere fiind, evident, proprietarii.

O interpretare originală, unică la nivelul Uniunii Europene, a dreptului de proprietate privată asupra pădurilor, aplicată cu perseverenţă de un stat antagonic, incapabil, care-şi preface instituțiile în aparențe, în organe dominante, birocrato-parazitare.

Deşi ordinele de ministru erau suspendate prin hotărâre executorie, la 21 decembrie 2022 a fost pus în debatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice.

Proiectul de act normativ copiază prevederile Ordinelor nr. 1945, 1946 şi 1947 din 26 octombrie 2021 ale ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Surprinde din nou îndrăzneala Guvernului României de a iniţia un proiect de act normativ cu acelaşi conţinut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: “în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”.

În acest context evidenţiem că, în dezbaterea publică din 18 ianuarie 2023 cu privire la proiectul de Hotărâre de Guvern:

  1. secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu a spus: “nu cred că e o surpriză textul HG-ului, seamănă foarte bine cu ordinele de ministru care au fost contestate în instanţă” (min. 00:43 – 00:53), însă actul normativ este o “soluţie temporară”, pentru că “nu am găsit o alternativă mai bună decât aprobarea prin HG” (05:21 – 05:26);
  1. domna Dorina Mocanu, directorul general adjunct al Direcţiei Generale Evaluare Impact Controlul Poluării şi Schimbări Climatice, a arătat că unul din considerentele soluţiilor definitive ale instanţelor de judecată este “complet greşit” (07:20 – 07:34), recunoscând că “cele două ordine de ministru le-am transpus, le-am transvazat în hotărâre a Guvernului” (08:16 – 08:26).

“Autorităţilor” din autoritatea centrală care răspunde de păduri, care apreciază că hotărârile judecătoreşti definitive sunt “complet greşite”, dar şi Comisiei Europene care, în documentele secrete publicate de Opinia Transilvana și Nostra Silva afirmă că argumentele din soluţiile instanţelor române “nu pot fi acceptate, le recomandăm, înainte de a mai avea vreo initiaţivă legislativă, să citească … Constituţia României, începând cu art. 1 – “România este stat de drept”!

Distribuie

Lasă un comentariu

Top