Documentele “SENSIBILE” și SECRETE ale dosarului de INFRINGEMENT pe păduri

0

Discurs schizofrenic al autorităţilor române: o variantă pentru publicul român, alta pentru Comisia Europeană

Cum s-a apărat Statul Român:

Curtea de Conturi a evidenţiat tăierile ilegale prin “greşita mutare a virgulei

Inventarul Forestier Naţional a creat “imaginea falsă” că a determinat volumul tăierilor ilegale din România”

Degradarea habitatelor forestiere este de fapt “simpla schimbare de la pădure bătrână la pădure tânără

Comisia Europeană: hotărârile instanţelor judecătoreşti “nu pot fi acceptate” !!!

Comisia Europeană cere imperativ acte normative care să combată hotărârile judecătoreşti ale instanţelor din România, iar Guvernul României le-a adoptat!

La Nostra Silva au ajuns documentele dosarului de infringement pe păduri (INFR(2020)2033), clasificate ca fiind “sensibile” şi, ca atare, ţinute secrete atât de autorităţile române, cât şi de cele europene. Analizând aceste documente am luat decizia de a le publica, întrucât este în interesul publicului să cunoască mecanismele nedemocratice prin care se “rezolvă” probleme care au ţinut prima pagină a mass-media naţională şi internatională – gestionarea pădurilor în România.

Evidenţiem, într-o sinteză destul de amplă, volumul semnificativ de informaţii, iar la finalul articolului sunt disponibile documentele, pentru o cercetare detaliată:

  1. la 13 februarie 2020 Comisia Europeană comunică României o scrisoare de punere în întârziere (încălcarea 2020/2033) prin care invită Guvernul României să prezinte, în termen de o lună, observaţii cu privire la acuzaţiile aduse. Termenul de o lună este acordat prin raportare la “amploarea exploatării forestiere ilegale şi incidentele recente violente provocate de exploatatori ilegali delemne în urma cărora mai mulţi pădurari şi-au pierdut viaţa” (pag. 36 din document).

Demersul Comisiei Europene era justificat de o “plângere temeinică” depusă de Agent Green, EuroNatur, Greenpeace şi WWF, dar şi de informaţii publicate de autorităţile române:

  • potrivit unui raport al Curţii de Conturi a României publicat în anul 2013, între 1990 şi 2011 în România s-au tăiat ilegal 80 milioane m2 lemn, respectiv 24% din volumul total tăiat în perioada menţionată, cu o valoare de cel puţin 5 miliarde Euro.
  • potrivit datelor din Inventarul Forestier Naţional publicate în anul 2015 în “perioada 2008 – 2012 s-au tăiat ilegal 8,8 milioane m3 de lemn, echivalentul a 49% din lemnul tăiat în această perioadă”. S-a reţinut şi că rezultatele IFN pentru perioada 2014 – 2017 nu au fost făcute publice.
  • răspunsurile (secrete) oferite de autorităţile române în perioada ianuarie 2017 – iulie 2019 în ancheta EU Pilot [9002 (2016)] privind aplicarea Regulamentului UE nr. 995/2010.

Comisia Europeană a concluzionat că România este afectată de deficienţe sistemice în aplicarea legislaţiei UE prvind protecţia mediului în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor.

S-a mai reţinut că România nu efectuează în mod sistemic şi persistent suficiente verificări cu privire la circulaţia masei lemnoase:

  • marii procesatori de lemn, care şi-au dezvoltat capacitate de procesare considerabile în România, îşi acoperă intrările de lemn prin documente care creează aparenţa unor provenienţe legale, argumentând că nu este traba lor să identifice ilegalităţile din lanţul de aprovizionare” (pag. 20).
  • mai mult de jumătate din controalele efectuate de Statul Român în anul 2018 şi în prima jumătate a anului 2019 au vizat judeţul Suceava şi furnizorii unei singure societăţii – Holzindustrie Schweighofer (1535 controale din 2677) fiind aplicate sancţiuni de 408.700 Euro (pag. 21). Se confirmă încă o dată că în România compania Holzindustrie Schweighofer a fost, prin practicile sale comerciale, generatorul principal al tăierilor ilegale, cel puţin în ceea ce priveşte răşinoasele.
  • Comisia Europeană a “reuşit” să identifice şi o sursă de tăieri ilegale: vreascurile (!!!), care ar putea să fie colectate în mod ilegal şi apoi tocate astfel încât nu vor mai fi considerate material lemnos (pag. 22).
  • sancţiunile aplicate în urma controalelor sunt derizorii – de ordinul a a câteva mii de Euro, în condiţiile în care masa lemnoasă exploatată ilegal valorează milioane de Euro (pag. 22 – 23).

O altă acuzaţie a fost legată de faptul că autorităţile competente din România aprobă amenajamentele silvice fără să se asigure că acestea nu vor afecta în mod negativ integritatea siturilor Natura 2000. S-a reţinut că:

  • amenajamentele silvice “nu stabilesc obiective şi măsuri de conservare” (pag. 24);
  • amenajamentele silvice sunt autorizate de facto, puse în aplicare şi numai ulterior fac obiectul unei evaluări de mediu (pag. 24 – 28);

S-a mai reţinut că România nu a luat măsuri pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale în mai multe Situri Natura 2000 – fiind evidenţiate cazurile din Situl Munţii Maramureşului (la Borşa au dispărut 1300 hectare de păduri de conifere – în realitate, spunem noi, peste 10.000 hectare) sau siturile Frumoasa şi Munţii Făgăraş (în acest din urmă caz în special pe versantul sudic – nota noastră – a se vedea cum Fundaţia Conservation Carpatia, prin practicile de achiziţie a terenurilor forestiere, a încurajat parte din aceste tăieri ilegale) [pag. 28 – 31].

În fine, Statul Român a mai fost acuzat că nu asigură accesul publicului la informaţiile din amenajamentele silvice, respectiv la informaţiile privind mediul – fiind criticate de către Comisia Europeană soluţii definitive ale instanţelor de judecată din România (!!!) prin care au fost respinse acţiuni ale Agent Green de comunicare integrală a unor amenajamente silvice. S-a reţinut de către Comisia Europeană că argumentele din soluţiile instanţelor române “nu pot fi acceptate” (!!!)

  1. Prima reacţie a Ministerului Mediului, deşi întreţinea de ani de zile o corespondenţă cu Comisia Europeană (în mare parte secretă, nedestinată publicului) a fost să solicite, la 20 februarie 2020, prelungirea termenului de răspuns cu două luni motivând, printre altele, că scrisoarea de punere în întârziere, inclusiv anexele … “numără 55 pagini” !!! O solicitare similară de prelungire a termenului formulează, la 24 februarie 2020, şi Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, justificând că răspunsul presupune “un amplu proces de evaluare, analiză şi verificare” de către “mai multe autorităţi naţionale – centrale şi locale”.
  1. Comisia Europeană, la 26 februarie 2020, refuză prelungirea termenului de răspuns, având în vedere amploarea tăierilor forestiere ilegale şi incidentele violente provocate de exploatatorii ilegali de lemne.
  1. La 12 martie 2020 Statul Român răspunde scrisorii de punere în întârziere a Comisiei Europene. În esenţă, furnizează următoarele apărări:
  • se invocă din nou termenul prea scurt pentru răspuns, de “doar o lună” – ca şi cum autorităţile ar fi luat cunoştinţă de aceste acuzaţii cu privire la gestionarea pădurilor numai la 12 februarie 2020 (pag. 1);
  • se contestă cifrele folosite de Comisie cu privire la suprafaţa pădurilor virgine – respectiv se arată că sudiul Pin Matra (218.000 ha) “nu este validat ştiinţific”, iar studiul PRIMAFARO (525.000 ha), face trimiere la “păduri seculare”, nedefinite în legislaţie, şi “nu este validat ştiinţific”, fără validarea datelor în teren. Conform Catalogului Naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, în anul 2019 suprafaţa lor era de 30.062,06 ha (pag. 1 – 3).
  • negat confirmările cu privire la activităţile forestiere ilegale semnalate de alte autorităţi:
  • cifra de 80 milioane m3 evidenţiată în raportul Curţii de Conturi a României “este greşit calculate”, fiind o “eroare materială rezultată din greşita mutare a virgulei” (!!!). De fapt, conform Statului Român, Curtea de Conturi ar fi identificat tăieri ilegale c ear fi afectat “919 ha, iar nu 291.932 ha”. Mai arată că “cifra de 80 milioane mc este contrazisă şi de constatarea din acelaşi raport conform căreia în anul 1992 s-a atins nivelul maxim al tăierilor, cifra fiind de 281.517 mc” (pag. 3).
  • Inventarul Forestier Naţional “nu verifică legalitatea unor tăieri”, iar “orice supoziţii cu privire la tăieri nu trebuie prezentate ca rezultate”. Ca atare “se creează imaginea falsă că IFN a determinat volumul tăierilor ilegale din România” (pag. 3).
  • în lunile ianuarie şi februarie 2020, doar un procent de 0,065% din transporturile de masă lemnoasă au fost identificate ca ilegale (6 transporturi din 9.226) [pag. 4]
  • autorităţile române ar fi întocmit “ghidul de bune practici”, “harta zonelor de risc”, “planuri de control”, “memoriu de pază centralizat”, iar cele 413 zone de risc evidenţiate de Inventarul Forestier Naţional au fost verificate de Gărzile Forestiere (pag. 5 – 6).
  • alte realizări erau gata de implementare: SUMAL 2, sistem de urmărire a tăierilor prin analiza imaginilor satelitare, valorificarea masei lemnoase ca lemn fasonat (pag. 7-8), dar şi introducerea legislativă a unor “sancţiuni mai drastice şi disuasive” (pag. 9).
  • a prezentat procedurile de evaluare de mediu desfăşurate pentru amenajamentele silvice menţionate de scrisoarea Comisiei (pag. 10 – 16), afirmând că autorităţile române “desfăşoară în prezent analiza detaliată a respectării procedurii de avluare de mediu pentru amenajamentele silvice”, pentru identificarea de “soluţii punctuale” (pag. 16).
  • a afirmat că nu este relevant” declinul suprafeţelor împădurite din cele patru situri Natura 2000 indicate de Comisie, pentru că tăierile ar fi avut loc înainte de anul 2007, când au fost desemnate aceste situri (pag. 17).
  • anchetele derulate de Agent Green au fost acuzate de RNP – Romsilva ca fiind “mesaje distorsionate” (pag. 18).
  • în ceea ce priveşte declinul suprafeţelor împădurite, a prezentat situaţii care demonstrează că la “cvasitotalitatea” siturilor Natura 2000 “suprafaţa habitatelor de interes comunitar a crescut, iar starea de conservare este favorabilă” (pag. 18 – 27)
  1. la baza acestui răspuns al Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stat o analiză din 9 martie 2022 a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, semnat de ministrul Costel Alexe. În acest document care s-a dorit să rămână secret, ministrul Costel Alexe a combătut propriile poziţii alarmiste prezentate în mass-media şi conferinţe de presă cu privire la volumul tăierilor ilegale şi Inventarul Forestier Naţional.
  1. La 2 iulie 2020, Comisia Europeană emite un aviz motivat, în care îşi menţine poziţiile iniţiale din scrisoare de punere în întârziere, le dezvoltă şi, ca urmare a acestui aviz, este deschis cazul de infringement INFR(2020)2033 şi a invitat România “să ia măsurile necesare pentru a se conforma prezentului aviz motivat în termen de o lună de la primirea acestuia”. Se răspunde, punctual, apărărilor Guvernului român
  • proiectele de modificare a legii contravenţiilor silvice şi a Codului Silvic au fost considerate ca o recunoaştere a constatărilor din scrisoarea de punere în întârziere. S-a reţinut că amenzile sunt disproporționat de mici în raport cu profitul obținut din introducerea pe piață a lemnului recoltat în mod ilegal. (pag. 31);
  • în ce priveşte lemnul exploatat ilegal, argumentul cu virgula pusă greşit nu a ţinut. Guvernul României a contestat cifrele prezentate de Curtea de Conturi (80 de milioane m3 de lemn recoltat ilegal în perioada 1990-2011) și a susţinut că nici cifrele IFN II (20,6 milioane m³ de lemn recoltat ilegal pe an) nu ar trebui luate în considerare.
  • Comisia Europeană a subliniat că “raportul Curții de Conturi este aprobat de către Parlamentul României. Prin urmare, în cazul în care Guvernul român contestă rezultatele furnizate de raportul Curții de Conturi, ar trebui să recurgă la mecanismele de drept național de îndreptare/corectare a acestui raport. (…) În lipsa unei astfel de corecții, constatările Curții de Conturi cu privire la caracterul inadecvat al verificărilor, precum și cele referitoare la cifrele asociate continuă să fie valabile”.
  • cu privire la Inventarul Forestier Naţional, Comisia a constatat contrazicerile din argumentele României. Pe de o parte “cifrele conținute în IFN II nu ar reflecta amploarea exploatării forestiere ilegalePe de altă parte, Guvernul a luat act de faptul că zonele de risc au fost stabilite în urma publicării rezultatelor IFN II. Acest argument este însă în contradicție cu declarația Ministrului Mediului care, pe baza rezultatelor IFN II, a recunoscut că aproximativ 38,6 milioane m3 de lemn sunt exploatate anual în România, din care 20,6 milioane m³ pe an sunt exploatate în mod ilegal”.
  • cu privire la Siturile Natura 2000, apărările penibile ale Statului Român au fost desfiinţate:
  • s-a atras atenţia că numai activităţile de exploatare ulterioare anului 2007 au fost luate în considerate în scrisoarea de punere în întârziere, şi nu cele din perioada 2000 – 2007, invocate de Guvernul român;
  • argumentul că suprafața habitatului era mai mare în 2016 decât în 2006 este greşit. A arătat Comisia Europeană că suprafața unui habitat și suprafața acoperită de pădure în interiorul aceluiași habitat nu pot fi comparate, întrucât acestea sunt diferite din punct de vedere conceptual
  • în fine, cu privire la majoritatea celorlalte acuzaţii, s-a reţinut că Statul Român nu le contestă sau le acceptă implicit prin intenţia anunţată de a modifica legislaţia.
  1. Din nou nepregătite, autorităţile române (ministrul Costel Alexe) încearcă să prelungească termenul de răspuns la avizul motivat de la 3 august 2020 la 3 noiembrie 2020. Comisia Europeană, la 30 iulie 2020, respinge prelungirea termenului de răspuns, invocând “nevoia urgentă și interesul public ca operațiunile de exploatare forestieră sa fie în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii Europene”.
  1. La 22 iulie 2020 are loc o videoconferinţă între autorităţile române şi Comisia Europeană. La 24 iulie 2020 ministrul Costel Alexe trimite o scrisoare post-conferinţă. Anexează o circulară trimisă instituţiilor din subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. La 30 iulie 2020, Virginijus Sinkevičius, comisarul European pentru Mediu, Oceane şi Pescuit trimite o scrisoare ministrului Costel Alexe prin care solicită şi rezolvrea unor aspete noi: revizuirea amenajamentelor silvice, restaurarea habitatelor şi a speciilor protejate, asigurarea accesului publicului la amenajamentele silvice.
  1. La 3 august 2020 România răspunde avizului motivat al Comisiei Europene. În numai 5 pagini se prezintă un calendar de rezolvare a acuzaţiilor şi de introducere a unor modificări legislative. Proiectele de acte normative sunt prezentate ca certitudini legislative, fără să se mai ia în considerare dezbateri publice reale. Una din soluţiile identificate: 60 de “parteneriate” semnate de ANANP cu diverse instituţii publice şi private. Remarcăm că, deşi Guvernul solicitase prelunigerea termenului de răspuns cu 3 luni, invocând complexitatea dosarului, în 30 de zile nu a reuşit decât să încropească 5 pagini de argumente!
  1. La 13 august 2020 ministrul Costel Alexe trimite Comisarului European pentru Mediu, pentru “analiză” proiectul de ordin cu privire la evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice şi solicită un răspuns cu privire la “conţinutul acestui proiect de ordin”. La 25 septembrie 2020 Comisarul European Virginijus Sinkevičius răspunde şi arată, cu privire la proiectul de ordin, că “anumite schimbări importante sunt încă necesare”. Schimbările importante sunt indicate de angajaţii Comisiei Europene – se cer explicaţii, se solicită imperativ anumite modificări şi se critică, conceptual, anumite abordări ale ministerului mediului (“nu se pot oferi certitudini cu privire la fapte negative”).
  1. În 16 septembrie 2020 are loc o primă întâlnire între Comisie şi autorităţile române. A fost prezentat proiectul de ordin de ministru pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, iar Comisia a solicitat “modificarea proiectului de ordin conform comentariilor Comisiei”. Din discuţiile consemnate, rezultă că reprezentanţii Comisiei au avut intervenţii de detaliu pe proiectul de act normativ, impunând modificări care au fost “acceptate” de reprezentanţii României.
  1. La 24 septembrie 2020 Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, trimite Comisiei Europene versiunea revizuită a proiectului de ordin de ministru pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. Revizuirea s-a făcut “în conformitate cu angajamentele asumate în reuniunea care a avut loc în data de 16 septembrie 2020 cu reprezentanţii Comisiei Europene”. Se solicită un nou răspuns cu privire la conţinutul proiectului de ordin.
  1. La 30 septembrie 2022 ministrul Costel Alexe anunţă îndeplinirea misiunii de modificare a Codului Silvic – la 8 septembrie 2020 fusese publicată în Monitorul Oficial Legea 197/2020. Se arată că noul proiect de ordin pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor, ca urmare a unor “comentarii şi recomandări” ale Comisiei, din 9 septembrie 2020, în conformitate cu minuta videoconferinţei din 16 septembrie 2020, conţinea “o serie de angajamente pe care autorităţile române şi le-au asumat”. Se comunică lista amenajamentelor silvice ce urmau să fie revizuite (peste 700). Se arată că în perioada august 2018 – august 2020 a fost identificat un volum de lemn tăiat ilegal de 609.689 mc, fiind constatate 5518 infracţiuni şi 36.070 contravenţii.
  1. La 15 octombrie 2020 are loc a doua întâlnire între Comisie şi autorităţile române, între orele 13 – 1430. Comisia solicită noi clarificări până la 23 octombrie 2020 şi insistă asupra tăierilor de conservare, care, potrivit Institutului Naţional de Statistică, reprezintă 58,1% din totalul tăierilor de masă lemnoasă, arătând că după anul 2015 tăierile din suprafeţele mai mici de 10 hectare au fost assimilate tăierilor de conservare. Astfel a fost generată următoarea situaţie: în 2019 au fost efectuate tăieri de conservare pe 33.456 hectare, conform prevederilor amenajamentelor silvice, şi pe 78.298 hectare în pădurile proprietate privată mai mici de 10 hectare. Conform autorităţilor române cifrele Institutului Naţional de Statistică “au fost mărite artificial”.
  1. La 6 noiembrie 2020, noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a informat Comisia cu privire la următoarele “progrese”:
  • proiectul de ordin pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice a fost publicat pentru dezbatere publică, la 4 noiembrie 2020, “cu ultimele modificări agreate împreună cu serviciile Comisiei”. Se comunică şi o listă cu 741 amenajamente silvice necesare să fie revizuite etapizat (totuşi, la 28 noiembrie 2022, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, comunică, prin adresa 73290, că “la nivelul ministerului nu există o situaţie centralizatoare la nivel naţional pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu Siturile Natura 2000 SCI şi SPA);
  • se comunică modalitatea de emitere, de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, a condiţiilor specifice de marcare şi de exploatare a vegetaţiei din afara fondului forestier;
  • se arată că SUMAL 2 urma să intre în vigoare la 30.01.2021, justificat de faptul că trebuiau introduse baze de fate pentru “circa 4600 amenajamente silvice”, în suprafaţă de 5.933.128 ha, cu peste 1.100.000 unităţi amenjistice, precum şi baza de date cu proprietarii de fond forestier (peste 739.000 de “titulari” şi circa 800.000 de propritari) [nu înţelegem cum aceste informaţii erau deţinute de minister, la nivelul anului 2020, în condiţiile în care, prin adresa 73290 din 11.2022, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat că “nu deţine date centralizate cu privire la numărul total a proprietarilor de terenuri forestiere” şi “nu are obligaţia legală de a deţine un inventar al tuturor proprietarilor de terenuri forestiere la nivel naţional”].
  • în ce priveşte situaţia actualizată a activităţilor de control în perioada august 2018 – august 2020, Ministerul a comunicat că “amenzile penale” aplicate pentru sustragerea de arbori sunt în număr redus, dosarele fiind finalizate “cu condamnări penale sau clasări”. Remarcăm că “specialiştii” ministerului nu ştiu că amenda penală este tot rezultatul unei condamnări penale…
  1. la 10 mai 2021 se comunică, din nou, Comisiei Europene proiectul de ordin de ministru pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, în condiţiile în care în scrisoarea din 6 noiembrie 2020 se promisese că actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial cel mai devreme la 15 decembrie 2020. Pentru prima oară, Ministerul Mediului recunoaşte impactul acestui act normativ: amenajamentele silvice care ar trebui revizuite “reprezintă mai mult de jumătate din suprafața de fond forestier național”, iar derularea procedurilor de revizuire a amenajamentelor silvice „reprezintă un efort logistic, financiar și tehnic semnificativ, atât pentru autoritățile române, cât și pentru proprietarii de pădure din România”. De asemenea, se arată că aplicarea procedurilor de revizuire va dura „o perioadă de timp îndelungată, ceea ce poate determina un posibil blocaj al activităților care se desfășoară în fondul forestier național”.
  1. La 8 iunie 2021, între orele 14 – 16, are loc o nouă întâlnire între autorităţile române şi Comisia Europeană. Reprezentanţii Comisiei Europene solicită modificări ale proiectelor de acte normative, iar reprezentanţii României “iau notă de aceste solicitări şi vor reformula textul actului normativ, urmând a comunica actul modificat în termen de 15 zile. Autorităţilor române li se lasă doar “libertatea” de a introduce modificările fie în ordin, fie într-o anexă a acestuia…
  1. La 25 iunie 2021 se comunică Comisiei proiectul de Ordin pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice. Se prezintă explicaţii cu privire la habitatele deteriorate, cu privire la opreaţionalizarea SUMAL 2 şi cu privire la accesul la informaţiile de mediu din amenjamentele silvice.
  1. La 26 ianuarie 2022, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Táncsoz, comunică informaţii actualizate cu privire la habitatele forestiere degradate din Siturile Natura 2000. Se solicită o reuniune în format fizic sau o videoconferinţă cu experţii interesaţi din serviciile Comisiei.
  1.  Discuţii noi au loc la 12 aprilie 2022, dată la care s-a organizat o întâlnire bilaterală dintre Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor dl. Barna Tanczos și Comisarul European pentru Mediu, Oceane și Pescuit dl. Virginius Sinkevicius.
  • Un aspect important discutat a fost cel cu privire le evaluarea strategică de mediu a amenajamentelor silvice (AS), având în vedere suspendarea în diferite instanțe a celor două ordine de ministru care reglementează aceste aspecte. Comisarul Virginius Sinkevicius a agreat includerea unor prevederi clare referitoare la revizuirea amenajamentelor silvice care se suprapun pe arii naturale Natura 2000 în proiectul de modificare a OUG 57/2007.
  • Comisarul European a mai solicitat clarificarea prevederilor Codului Silvic care “ar permite implementarea AS înainte de emiterea actului de reglementare de mediu”.
  1. Alte discuţii au loc la 19 mai 2022. Statul Român a invocat „imposibilitatea acordării de compensații financiare proprietarilor de păduri pentru restricțiile de exploatare forestieră în ariile protejate în așteptarea aprobării unui nou amenajament silvic”. La 19 mai 2022 Comisia Europeană a impus autorităţilor române (şi a solicitat din nou, imperativ, acest lucru, prin scrisoarea din 8 iunie 2022):
  • să facă SUMAL pe deplin operațional pentru cele patru situri Natura 2000 vizate de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor până la 30 iunie 2022, ca o etapă preliminară pentru ca aceasta să devină operațională pentru întreaga țară până la sfârșitul anului 2022, inclusiv imaginile satelitare;
  • să modifice Codul silvic și să abroge dispoziția acestuia care permite punerea în aplicare a amenajamentelor silvice înainte de realizarea evaluărilor de mediu;
  • să stabilească cadrul juridic astfel încât, pe de-o parte, amenajamentelor silvice, atât cele noi, cât și cele existente, care se suprapun cu siturile Natura 2000, să facă obiectul unei evaluări adecvate și al unei evaluări strategice de mediu;
  • acordarea accesului publicului la amenajamentele silvice (obligația de transparență): toate amenajamentele silvice existente (care se aplică în prezent) să fie publicate pe pagina web dedicată până la sfârșitul anului 2022 și, în așteptarea acestui proces, să se răspundă în mod pozitiv la toate cererile de acces la informații de mediu.
  1. La 24 iunie 2022 ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Táncsoz, comunică, pentru „observaţii şi comentarii” proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Se arată că proiectul de act normativ este justificat „în contextul suspendării Ordinelor de ministru nr. 1946/2021, respectiv nr. 1947/2021”. Se comunică şi un raport de progres privind identificarea habitatelor forestiere degradate.
  1. La 30 iunie 2022 ministrul Barna Táncsoz comunică Comisiei Europene:
  • un răspuns la întrebările punctuale ale Comisiei exprimate în reuniunea din 9 iunie 2022 – anexa 1:
  • autorităţile române au arătat că degradarea habitatelor forestiere nu există şi că „din păcate, simpla schimbare de la pădure bătrână la pădure tânără a fost interpretată greșit ca degradare”.
  • afirmațiile Comisiei privind deteriorarea/declinul/scăderea numărului de habitate nu sunt fundamentate. În realitate, spun autorităţile române, pădurile “au fost afectate de fenomene de doborâturi de vânt și atacuri infestări cu diverse insecte ce rod între scoarță și lemn – fam. Ipidae, fiind absolut necesară extragerea masei lemnoase respective.”. Şi pădurile regenerate reprezentă tot habitate foretiere: în regulile Natura 2000 “nu se precizează că doar un arboret de o anumită vârstă (ex. bătrân) reprezintă tipul respectiv de habitat, iar unul tânăr sau abia format regenerat nu”.
  • perturbările din Siturile Natura 2000 Munţii Maramureşului, Munţii Făgăraş, Frumoasa şi Domogled – Valea Cernei „sunt determinate de acțiunea anumitor factori a căror intensitate nu poate fi estimată (de exemplu, vânt puternic, zăpadă, ploi, fenomene de urcare, atacuri în masă produse de insecte etc.)”.
  • un proiect de OUG pentru modificarea Codului Silvic, astfel cum a fost solicitat expres de Comisie – anexa 2.
  • lista de locaţii ce vor fi incluse în planul de reconstrucţie ecologică – anexele 3, 3.1, 3.2, 3.3.
  • raport de progres privind proiectul pilot pentru utilizarea imaginilor satelitare pentru monitorizarea la nivel național a exploatării vegetației forestiere și a tăierilor ilegale de arbori – anexa 4
  • raport de progres cu privire la accesul publicului la amenjamentele silvice – anexa 5
  • raport de progres cu privire la Aplicaţia SUMAL 2 – Contravenţii (SNEICS).

Remarcăm că proiectul de OUG pentru modificarea Codului silvic, solicitat de Comisia Europeană, a fost pus în dezbatere publică la 4 noiembrie 2022, cu anumite completări faţă de forma din iunie 2022.

La 14 decembrie 2022 Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă pentru completarea şi modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii – OUG 177/2022, publicată în Monitorul Oficial 1210 din 16 decembrie 2022.

În comunicatul de presă al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor se arată că prin ordonanţa de urgenţă “se completează legislaţia naţională privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, cerință a Comisiei Europene în Cauza 2020/2033determinată de faptul că prevederile ordinelor de ministru care reglementau acest aspect au fost suspendate de instanţa de judecată”.

Avem o situaţie incredibilă care explică de ce toate documentele publicate de Nostra Silva sunt considerate “sensibile” şi au un caracter secret:

  1. după ce în scrisoarea de punere în întârziere şi în avizul motivat Comisia Europeană a criticat soluţii definitive ale instanţelor de judecată din România (!!!) prin care au fost respinse acţiuni ale Agent Green de comunicare integrală a unor amenajamente silvice, reţinându-se de către Comisia Europeană că argumentele din soluţiile instanţelor române “nu pot fi acceptate” (!!!)
  1. la cererea Comisiei Europene, hotărârile judecătoreşti prin care, la cererea proprietarilor de păduri, au fost suspendate Ordinele nr. 1945, 1946 şi 1947 ale ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nu sunt combătute prin căile legale de atac, cum se face într-un ­stat de drept, ci prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, fiind impuse prevederi identice cu cele suspendate de instanţă !

Aşadar, problemele pădurilor sunt doar “greşita mutare a virgulei”, “imagini false” şi hotărârile judecătoreşti care nu pot fi acceptate” de Comisia Europeană.

În rest, proprietatea forestieră din România o duce excelent, mai ales după ce e cumpărată de la români de fondurile de investiţii străine…

Distribuie

Lasă un comentariu

Top