În România ultimului an s-a întâmplat ceva ce a speriat până în măduvă vechile centre de putere: un candidat fără sprijinul partidelor tradiționale, fără armate de consultanți și fără butoanele sistemului în spate a reușit să strângă aproape un sfert din voturile românilor. Într-o țară controlată de rețele vechi, bine cimentate, asta a fost o palmă direct peste fața establishmentului.
De aici a început vânătoarea.
Călin Georgescu a devenit nu doar un politician incomod, ci un pericol pentru cei care au condus România după aceleași tipare timp de decenii. Deodată, un om care vorbea despre demnitate, suveranitate și curățenie în instituții a fost aruncat într-o spirală de acuzații, anchete și procese interminabile. Coincidență? Sau reacția unui sistem care nu acceptă ca regulile jocului să fie schimbate?
Indiferent ce cred unii sau alții despre stilul lui, un lucru nu poate fi contestat: Georgescu a rupt monopolul politic. Și tocmai asta e intolerabil pentru cei care trăiesc din menținerea României într-o zonă de dependență și stagnare.
Când un om primește voturi împotriva sistemului, sistemul reacționează. Nu prin reforme — ci prin anihilare. Prin hârtii, acuzații, dosare, comunicate care apar fix când trebuie. Prin spectacol juridic care ține anii la rând.
Și atunci nu e legitim să te întrebi:
dacă ar fi fost cu adevărat atât de periculos, pentru ce nu a fost judecat și condamnat rapid?
De ce toate aceste proceduri care trenează și par să aibă un singur scop — acela de a-l consuma politic?
Georgescu a devenit simbolul unei rupturi: ruptura dintre cetățean și stat. Dintre electorat și clasa politică. Dintre oamenii care încă mai cred în schimbare și sistemul care își apără privilegiile cu orice preț.
Nu știm care va fi verdictul final în instanțe — acolo trebuie să vorbească doar probele. Dar un lucru e limpede: Războiul sistemului cu Georgescu are o miză mai mare decât persoana lui.
Este semnul clar că România oficială nu este pregătită să accepte un lider care vine din afara rețelelor de putere. Și mai ales nu este pregătită să recunoască faptul că aproape un sfert din populație a spus, prin vot, că s-a săturat de vechea ordine.
Iar pentru asta nu Georgescu trebuie judecat, ci sistemul.