Un alt an se apropie de sfârșit, iar Anul Nou ne bate la ușă. Ar trebui să fie un moment de bucurie, speranță și reflecție, dar, pentru mulți dintre noi, atmosfera pare mai degrabă apăsătoare. Simțim un gol în suflete, o neliniște care parcă umbrește orice sărbătoare.
România este dezbinată. Vremurile tulburi prin care trecem nu aduc doar provocări externe, ci și lupte interne care macină societatea. Justiția, sistemul și politicul, în loc să ofere stabilitate, par să dezbine și mai mult românii. Am ajuns să ne privim unii pe alții cu suspiciune, să ne certăm pentru ideologii și să căutăm vinovați în loc să găsim soluții.
Anul Nou ar trebui să fie un simbol al unui nou început, al unei pagini curate. Dar cum putem începe un nou capitol dacă vechile răni rămân deschise? Sistemul pare să își urmeze cursul fără a ține cont de nevoile reale ale cetățenilor. Politica dezbină în loc să unească, iar justiția este adesea percepută ca fiind selectivă, alimentând frustrări și neîncredere.
Ura dintre români crește, încurajată de discursuri pline de venin și de un mediu social tot mai polarizat. Nu mai ascultăm, ci doar ne certăm. Nu mai căutăm soluții comune, ci doar vinovați. În acest context, e greu să simțim spiritul sărbătorilor.
Dar poate că Anul Nou ar trebui să fie o invitație la reflecție. Ce fel de lume vrem să construim pentru noi și pentru copiii noștri? Ce putem face fiecare dintre noi pentru a aduce o schimbare, oricât de mică, în jurul nostru? Poate că răspunsul nu se află în sistem, în justiție sau în politică, ci în noi înșine.
Dacă vrem să vedem un an mai bun, trebuie să fim dispuși să-l construim. Să începem prin a asculta mai mult și a judeca mai puțin. Să punem în loc de ură, înțelegere, iar în loc de dezbinare, solidaritate. Anul Nou poate să vină cu adevărat doar dacă ne deschidem inimile și încercăm, cu pași mici, să vindecăm rănile care ne-au dezbinat.
Așadar, deși vremurile sunt tulburi și România pare să fie mai dezbinată ca niciodată, viitorul nu este scris. Este în mâinile noastre, iar Anul Nou poate fi șansa de a ne regăsi echilibrul, ca indivizi și ca națiune. Să privim înainte cu speranță, dar să nu uităm că schimbarea începe cu fiecare dintre noi.
La mulți ani în 2025, România!
