Pădurile administrate au efect de 10 ori mai mare decât pădurile neadministrate in combaterea schimbărilor climatice !

0

Proprietari și administratori de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor au luat act de isteria din spațiul public privind tăierile ilegale de pădure și oprirea activității în aceste sectoare de activitate, pe perioada stării de urgență.

În ultimii ani, activitățile de administrare a fondului forestier și din industria lemnului au fost   permanent denigrate cu complicitatea tacită a autorităților române, care nu au oferit opiniei publice informații pertinente despre aceste domenii de activitate sau mai rău,  chiar ele au  dezinformat.

Avem destule exemple  de  campanii  de dezinfomare  care  au  fost larg meadiatizate în spațiul  public din România, fără a fi combătute și sancționate de către autorități, precum: “În România  dispar 3 ha de padure pe oră“  , “ România rămâne fără păduri”, “Nu mai cumpărați produse din lemn din România.  Jumătate din lemn provine din tăieri ilegale”, “Ultimele păduri virgine ale  Europei sunt defrișate în România”, “Anual se taie ilegal 20 milioane mc din pădurile  României”, “Cea  mai mare tăiere ilegală din pădurile României din ultimii 5 ani, 100 000 mc masă lemnoasă, la  Ocolul  Silvic  Sighet”.

În această conjuctură și  pe acest fond de percepție eronată asupra domeniului pădurilor, partide,  europarlamentari, organizații și alte grupuri active în mediul online, au speculat și amplificat informația conform căreia, în perioada stării de urgență, “pădurile sunt defrișate” și  este  necesară oprirea tăierilor de lemn pe perioada stării de urgență. În loc să contrazică imediat aceste informari false cu date și cifre și să repudieze posibilitatea “opririi  tăierilor”,  domnul ministru Costel Alexe a afirmat că  “va analiza” această posibilitate, lăsând loc altor interpretări.

 Înțelegând că linia populistă și  demagogică pe care a mers până în prezent  este pe cale să producă efecte grave din punct de vedere economic, social și chiar de mediu,  în data de 06.04.2020  printr-un comunicat al Ministerului Mediului, domnul  ministru Costel Alexe a prezentat concluziile studiului de impact privind consecințele negative ca urmare a blocării activității în domeniul silvic. Considerăm că este o poziție echilibrată și normală, cu argumente  imbatabile și de bun simț.

Anticipând valul de neînțelegere a argumentelor domniei sale, domnul ministru  Costel Alexe a  început să furnizeze  opiniei  publice  informații suplimentare prin luări de poziție ale domnului Mihai  Dragan – purtătorul  de cuvânt al Ministerului  Mediului, Apelor  si  Pădurilor, în cadrul unei conferințe  publice organizată de Greenpeace. De asemenea, în acest context au fost transmise informații care să susțină ultima comunicare a ministerului și prin luări de poziție ale consilierului domniei  sale,  domnul Mihai Enescu și ale secretarului  de stat pentru păduri, domnul Gelu Puiu. 

Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq a  desființat  cu studii și argumente solide informațiile false mediatizate  de-a lungul timpului în defavoarea sectorului  forestier și a industriei lemnului din România,  reiterăm  aceste  argumente  prezentate  de această  data  si  de oficiali  din Ministerul  Mediului, Apelor  si  Pădurilor:

  1. Fals:   Se  defrișează pădurile sub umbrela  “situației  de  urgență“. 

Ministerul a comunicat statistici care arată că în luna martie 2020 s-a transportat cu 17% mai puțin decât în luna martie 2019!  Faptul că “se  taie” păduri în starea de urgență este o informație desființată.

  • Fals: “Rămânem  fără păduri”- “Pădurile  României  dispar  în ritm  de 3  ha/oră“ – “În  România  se taie  fără  să  se împădurească”.

Domnul secretar de stat Gelu Puiu comunică din nou  datele  Inventarului Forestier  Național  “ În urma măsurătorilor efectuate în teren reiese faptul că între cele două cicluri de măsurători (IFN 1 și IFN 2), se constată o creștere a suprafețelor terenurilor acoperite cu arbori în IFN2 (de la 6.900.962 ha la 6.929.047 ha). La fel de important este și un alt aspect: scăderea suprafețelor terenurilor destinate împăduririi (de la 78.457 ha la 56.653 ha) și a altor terenuri goale (de la 66.637 ha la 51.907 ha). Acest lucru se datorează lucrărilor de regenerare efectuate în perioada dintre cele două cicluri IFN. “

 Suprafața terenurilor goale, destinate împăduririi, este la nivel național de sub 1 % din suprafața  pădurilor,  infimă,  suprafețe și ele în curs de împădurire. Suprafața pădurilor  României a crescut și crește  permanent!  Chiar  și  suprafețele pe care au  existat  și există  tăieri  ilegale  reintră  în circuitul silvic,  pentru  că  rămân  terenuri  cu  destinație  forestieră, acestea s-au regenerat natural sau se împăduresc!

  • Fals: “ Avem peste 500 000  ha seculare și primare  pe  care  statul  român  nu  le protejează!” – “În România se taie ultimele păduri virgine ale Europei!”

Baza  acestor asertiuni  false  este  studiul Primofaro, cu  informații preluate  în mod  necritic  din acest  studiu  și  de către  Comisia  Europeană. Studiul a  fost  analizat, la  solicitarea Ministerului, de către Grupul  de Expertiză  Forestieră din cadrul Universității  din Brașov care  a concluzionat:

– studiul face o confuzie conceptuală voită între pădurile virgine și cvasivirgine, pădurile seculare și primare.

– în România , 90 % din păduri au structuri similare celor naturale, conform datelor IFN, tocmai datorită regimului silvic care impune tratamente intensive, cu promovarea regenerării naturale și a tipului natural fundamental de pădure.

– în România, existența pe suprafețe vaste a “pădurilor seculare” este impusă tocmai de regimul silvic, reglementat unitar pentru întreg fondul forestier național, care promovează pentru principalele specii forestiere, vârste ale exploatabilitătii de peste 100 de ani, iar pentru pădurile incluse în grupe funcționale de protecție chiar 120-140 de ani!

– existența acestor păduri se datorează protejării conștiente și considerării inclusiv a funcțiilor de mediu și de protecție a biodiversității în sistemul de zonare functională a pădurilor din România!

– existența pădurilor seculare și cu structuri similar naturale este cazul comun și nu excepția în pădurile României, un rezultat nu al lipsei intervenției omului, ci tocmai a intervenției conștiente a acestuia! Este o realizare a silviculturii românești.

4.  Fals: Nu  avem  control, SUMAL  nu  funcționează,  Inspectorul  Pădurii  nu  funcționează, un  transport  din 5  este  ilegal,  la  fiecare  transport  legal  se transportă încă  unul ilegal.

În statistica oficială furnizată de Ministerul Mediului apare statistica interogărilor în Inspectorul  Pădurilor, cu 164.329 de transporturi verificate în luna martie 2020, dintre care doar 12-14/zi  sunt  semnalate  ca  suspecte  la  Poliție  și  doar 2/zi  în medie se confirmă! Sistemul Inspectorul  Pădurilor funcționează,  practic din 164.329  mii  de transporturi de masă  lemnoasă,  în luna martie  2019  doar 2/zi  se  confirmă  a fi ilegale,  adică un procent insignificant. 

5.Fals: Pădurile  României  sunt  exportate  cu trenurile, exportăm lemn  brut , produse din lemn fără valoare  adăugată   !

Trenurile  cu bușteni   care sunt  filmate  și  circulă  pe  grupurile  care  dezinformează  pe Internet  intră  în țară! TOATE  intră  în țară!  Practic  nu  există  export  de lemn  brut –  buștean, din România cu  trenurile! Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Mediului, a expus într-o dezbatere organizată de Greenpeace ceea ce oricine poate verifica imediat, dacă se uită pe statisticile oficiale: România a  importat  în ultimii  ani , ca  medie,  aproximativ  3 000 000  mc  lemn brut,  iar  exporturile  sunt mai puțin de 300 000  mc. România  este un mare importator de lemn  brut!

Într-o  analiză, portalul  economic  Curs de guvernare  arată: “O altă percepție care nu se suprapune peste datele economice seci este aceea a importanței exporturilor de lemn în raport cu cele de mobilier. Balanța export-import apare pozitivă la primele, cu doar 254 milioane euro pe 11 luni din 2019, dar este departe de plusul de 1.425,7 miliarde euro consemnat de cele din urmă. Adică e loc de mai bine, dar nu aceasta este marea problemă.”

6. Fals:  Din România  se taie  anual  ilegal  20  milioane  mc  masă lemnoasă.

Aceasta  cifră  a  fost  vehiculată în spațiul public și legitimate de către  domnul ministru  Costel  Alexe  cu  ingonarea  punctelor  de vedere  exprimate  public de  cele  mai înalate  foruri  științifice  pentru  domeniul  silviculturii  din România –  Academia  de  Știinte  Agricole  și  Silvice, alături de Institutul  Național de Cerccetare și Dezvoltare în Silvicultura Marin  Dracea, precum și de colective  de cercetători  de la  Universitățile  din Brașov și din Suceava. 

Confuzia  a  provenit  din prezentarea trunchiată  a rezultatelor  Inventarului  Forestier  Național,  prin compararea  a  două  cifre  care nu au nicio  legătură. Raportarea Institutului Național de Statistică –  18 milioane mc  recoltați – se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul Forestier Național se referă la biomasa aeriană totală dispărută ca medie între două cicluri IFN. Nu există nicio  corelație  între  aceste două  sisteme  de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain.

Dacă  am  reușit  să  clarificăm dezinformările  din spațiul  public,  legate  de domeniul  pădurilor, rămâne  să răspundem  la  întrebarea: dar  cum  este  mai bine  să gestionăm  pădurile  din punct de vedere  al  mediului,  pentru  combaterea  schimbărilor  climatice?  Să  avem  păduri  administrate,  cu  recoltarea  sustenabilă  a masei  lemnoase sau  păduri  neadministrate – sa nu  mai  recoltăm  masă lemnoasă?

Pădurile  administrate –  efect  de 10 ori  mai mare în combaterea

 schimbărilor climatice decât  pădurile  neadministrate

Contribuția  sectorului  pădure-lemn în combaterea  schimbărilor  climatice  se   exercită  prin patru pârghii:

  • sechestrare de carbon și depozitare în păduri
  • stocarea carbonului în produsele din lemn;
  • substituția amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale decât lemnul, deci reducerea echivalentă de emisii;
  • înlocuirea energiei- reducerea  echivalentă  de emisii.

Contribuția sectorului forestier – lemn la neutralitatea carbonului

Sectorul lemnului forestier este un sector strategic pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspunde acestor două nevoi:

  • să furnizeze economiei energie și produse bazate    pe  bio-resurse regenerabile;
  • contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru, inclusiv prin sechestrarea carbonului în păduri și produse din lemn.

Un studiu  german  privind  “Efectul de atenuare a schimbărilor climatice al bioenergiei provenite din pădurile administrate sustenabil în Europa Centrală”  arată că prin efectul  cumulat   de   “rezervor  de carbon”, “pompă  de carbon”  și  efectul  de substituție  al  produselor  din lemn  și  al energiei  din biomasa lemnoasă,   pădurile  administrate  au  o  contribuție  de 10  ori  mai  mare  în combaterea  schimbărilor climatice,  decât  pădurile  neadministrate!

Putem  recolta  sustenabil  masa  lemnoasă, beneficiind în acelasi  timp  de  exercitarea  integrală a funcțiilor de protecție ale pădurilor și  cu  conservarea  biodiversității! Aceasta este  balanța între funcțiile  de  mediu,  sociale  și  economice  ale  pădurii  pe  care o  realizează administrarea  sustenabilă a pădurilor, iar  silvicultura românească are realizări  excepționale,  recunoscute la nivel  european,  prin existența în România  a celor  mai  valoroase  păduri  din  Europa! Pădurile  seculare și  primare  din România  nu  sunt  excepția,  ci  regula și sunt  rezultatul intervenției  conștiente  a omului,  prin păstrarea  în echilibru a  balanței între  funcțiile  de mediu, economice  și  sociale a pădurilor!

Răspunsul  la  dezbaterea  din spațiul  public  nu  poate  fi  decât  unul: tăierile  ilegale  trebuie combătute  și  sancționate,  soluția de  ansamblu nu poate  fi  decât  o  gestionare  sustenabilă a pădurilor ,  PADURI  ADMINISTRATE!  Iar resursele de  lemn , din păduri  gestionate  durabil, reprezintă  unul  dintre pilonii  economiei  viitorului, economiei verzi,  a  bioeconomiei!

Comunitatea  Forestierilor –  Fordaq  solicită  Ministerului  Mediului,  Apelor  si  Padurilor  să ofere  oficial  un raport  privind  starea  pădurilor  și  industriei  lemnului  cu  informații  complete privind  starea  pădurilor  și  a  economiei  forestiere,  raport  care  să fie  prezentat   public  și supus  dezbaterii  în cadrul  unui  eveniment public.

Solicităm de asemenea Guvernului României dezvoltarea unei strategii comune pentru domeniul  pădurilor – valorificarea lemnului, care să susțină dezvoltarea sectorului forestier cuantificând contribuția acestuia în domeniile economic, social și de mediu. 

Distribuie

Lasă un comentariu

Top