Narcis Neaga, Drept la Replică : DNA, cu ochii pe “groparii” autostrăzilor. Cu ce se ocupă şefii de la Drumuri în loc să construiască şosele de mare viteză

0

În urmă cu câteva zile Opinia Transilvană a publicat un articol în care au fost detaliate mai multe ”aranjamente” suspicioase care au avut loc la  DRDP Cluj, în contextul în care instituția a fost condusă de doamna Crina Lăpușan. Imediat după publicarea materialului de presă, fostul director al CNAIR, Narcis Neaga a cerut un drept la replică prin care atacă afirmațiile făcute.

Așa cum avem obligația vom publica dreptul la replică al domnului Narcis Neaga, însă ne rezervăm dreptul de a continua să continuăm demersul nostru jurnalistic și să scoatem la iveală adevăratele dedesupturi petrecute la DRDP Cluj.

DREPT LA REPLICĂ

Către redacția Opinia Transilvană
Domnului Radu CIOBOTEA, Redactor Șef

Numele meu este Narcis NEAGA, am fost Director General al CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în perioadele august 2013 – decembrie 2015 și mai 2018 – iulie 2019 și vă solicit publicarea integrală  a următorului drept la replică la articolul “DNA, cu ochii pe “groparii” autostrăzilor. Cu ce se ocupă şefii de la Drumuri în loc să construiască şosele de mare viteză” scris de un anonim care semnează “Redacția”, pe  data de 16 martie 2020.

Articolul în cauză nu a fost unul de opinie și nicio știre, și, dat fiind faptul că propagă în spațiul public foarte multe neadevăruri și erori factuale, consider  necesar să cer corectarea lor.

Evident, prin prezentul drept la replică nu doresc să îngrădesc dreptul la libera exprimare a autorului articolului, acesta având libertatea să scrie despre orice și oricine. Totuși, având în vedere conținutul articolului, precum și faptul că autorul lui, care se ascunde sub numele de REDACȚIA, nu a demonstrat un minim de deontologie profesională, implicând numele unor persoane și inventând  fapte cu iz penal care nu au nicio legătura cu realitatea, fără a cere și un punct de vedere al celor nominalizați, aducându-le, astfel, prejudicii de imagine și, în același timp, construind o imagine denaturată a unor instituții sau agenți economici și a unor conducători ai lor, consider că acest DREPT LA REPLICĂ va contribui la o corectă informare a opiniei publice.

Voi trece peste insinuările și comentariile personale și răutăcioase ale celui care a scris acest articol („sunt de notorietate aranjamentele pe care fostul director al instituţiei, Crina Lăpuşan, le făcea – la ordinele fostului său şef, celebrul Narcis Neaga, închizând ochii la neregulile din lucrările la drumuri executate de prietenii lui Neaga (director la vremea respectivă al CNAIR) şi, mai mult, găsind soluţii pentru a le deconta acestora, uneori în dispreţul legii, contracte cu probleme”). Alături de altele asemenea din conținutul articolului, ele se vor constitui probe în acțiunea civilă ce va fi înaintată instanțelor de judecată. Ceea ce contează, însă, este lipsa de documentare și de obiectivitate a autorului articolului și asupra ei mă voi concentra în cele ce urmează. 

Anonimul autor al articolului aduce în atenția cititorilor două subiecte despre care, cu certitudine, a fost informat, despre care, cu siguranță, a auzit vag și despre care nu s-a documentat niciodată fundamental. Sau nu a înțeles nimic din ceea ce i s-a pus la dispoziție pentru documentare. Sau a înțeles, dar a prevalat reaua credință.

Subiectele au ca loc de desfășurare județele Bistrița Năsăud, respectiv Bihor.

Subiectul nr. 1, cu loc de desfășurare în județul Bistrița Năsăud, având ca actor principal firma VIAROM CONSTRUCT SRL BUCUREȘTI.

Ce scrie anonimul:

„Pentru a fi pe placul şefului de la Bucureşti, la numai 10 zile de la înscăunarea ei în funcţia de director al DRDP Cluj, Crina Lăpuşan a dispus – la sfârşitul lunii noiembrie 2018 – plata către Viarom Construct SRL a două facturi restante ce cumulau peste 5 milioane de lei. Chiar dacă, în aparenţă, decizia plăţii datoriilor cu pricina poate părea logică, ea venea la puţin timp după ce Curtea de Conturi a României constatase, în urma unui control efectuat la DRDP Cluj în acelaşi an, că firma cu pricina cauzase direcţiei regionale un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de lei prin executarea defectuoasă, în perioada iunie 2016 – octombrie 2017, a unor lucrări la DN 1C şi DN 17. Mai mult, înainte să fie numită director DRDP Cluj, Crina Lăpuşan, în calitate de juristă a instituţiei, a certificat, printr-un document semnat chiar de ea, că VIAROM nu și-a făcut treaba și că, prin urmare, nu ar merita sumele cerute. Schimbarea bruscă de atitudine pare să fi fost indusă de cine altul decât fostul şef de la Bucureşti, Narcis Neaga, bun prieten cu administratorul VIAROM, Mircea Gheorghe Epure.

De altfel, decontările la ordinul lui Neaga par să fie criteriul după care au fost numiţi sau menţinuţi în funcţie şefii DRDP, un argument în acest sens fiind faptul că fostul director al regionalei, Radu Băruţă a fost suspendat din funcţie (în noiembrie 2018) după ce, întâmplător sau nu, a refuzat – printre altele – să facă plata celor două facturi restante către VIAROM. Argumentul lui Băruţă a fost, atunci, că s-ar impune mai degrabă o compensare a facturilor respective cu suma stabilită ca prejudiciu de Curtea de Conturi. Narcis Neaga nu a ţinut cont nici de argumentul lui Băruţă, nici de constatările Curţii de Conturi şi şi-a pus la Cluj director mai obedient.”

Mai jos, vă prezint realitatea, așa cum este ea susținută de fapte și documente.

Firma VIAROM CONSTRUCT SRL  BUCUREȘTI avea un Acord-Cadru de lucrări, câștigat în urma unei licitații în anul 2015 și, în baza unui Contract-Subsecvent din anul 2017, urma să efectueze lucrări de întreținere periodică de vară, pentru aprox 51 km din DN 17, pe raza Secției de Drumuri Naționale Bistrița (SDN Bistrița), mai precis trebuia să aștearnă straturi rutiere foarte subțiri. Efectuează lucrarea, I SE ACCEPTĂ LUCRAREA DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV, ESTE CERTIFICATĂ LA PLATĂ LUCRAREA, OBȚINE VIZA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV,adică BUN DE PLATĂ, toate acestea fiind din partea Beneficiarului, CNAIR adică, dar directorul DRDP Cj (adică Direcția Regională de Drumuri și Poduri) din acea perioadă, Radu Băruță, refuză să efectueze plata. Este vorba despre două facturi. Se întampla în anul 2017, când DRDP CJ nu era condusă de Crina Lăpușan și nici CNAIR nu-l avea Director General pe Narcis Neaga.

Anonimul autor al articolului, în mod eronat, dar tendențios, în conținutul textului  face referire la un control al  Curții de Conturi din  ,,același an’’, prin care s-a stabilit un prejudiciu,  prin acceptarea și decontarea  nelegală către S.C. Viarom CONSTRUCT SA București a anumitor situații de lucrări.

În  realitate  Controlul Curții de Conturi a avut loc în anul 2016, iar în urma acestuia s-a emis Decizia nr. 47/2016 a Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Cluj, de punere în aplicare a Raportului de control nr. 53550/14.10.2016. Adică era vorba despre altă lucrare, chiar dacă era vorba despre aceeași firmă. În  Raportul de control menționat, CNAIR era obligată la recuperarea unor sume de bani de la VIAROM. Acțiunea în vederea recuperării sumelor de bani a început atunci cand DRDP CJ era condusă de Crina Lăpușan, iar CNAIR era condus de subsemnatul, în calitate de Director General.

DIN PUNCT DE VEDERE LEGAL NU EXISTA POSIBILITATEA COMPENSĂRII ACESTOR CREANȚE. Aceasta este concluzia materialului scris, pe  care Șeful Departamentului Juridic al DRDP CJ, Crina Lăpușan, îl înregistrează și îl înaintează directorului DRDP CJ, Radu Băruță, în luna octombrie 2018. Iar Radu Băruță nu ține cont de el, deși subiectul a fost discutat de nenumărate ori și la CNAIR Central, în prezența Directorului General, a Directorului General Adjunct Economic și a Directorului Direcției Juridice. La întâlniri i s-au explicat dlui Radu Băruță riscurile la care expune CNAIR ne-efectuând plata și consecințele ulterioare (acționarea CNAIR în judecată, pierderea procesului, calcul de penalități împotriva CNAIR, plata acestor penalități din bani publici, posibila blocare de conturi, etc.). La fiecare întâlnire, domnul Radu Băruță părea că a înțeles argumentele legale care îl îndreptățeau să efectueze plățile, dar și consecințele ne-efectuării plăților. De făcut, însă, nu facea nimic în sensul respectării legalității și a celor convenite la București.  La  data plății celor două facturi, cuantumul penalităților  de întarziere   pentru neplată  ajunsese la suma de   984.022, 91 lei.

Subiectul nr. 2 se referă la un sector din DN 76, un Drum Național care leagă Deva de Oradea, mai precis sectorul cuprins între localitățile Vârfurile și Ștei.  Aici personajul principal, prin grija autorului anonim al articolului, devine firma TRAMECO, din Oradea.

Ce scrie anonimul:

Contract cu dedicaţie pentru TRAMECO

“De tratament preferenţial a avut parte şi firma TRAMECO, administrată de bihoreanul Beneamin Rus. Cu ajutor din partea lui Narcis Neaga şi Crina Lăpuşan, societatea a urmărit să obţină plata a aproximativ 2 milioane de lei pentru lucrări de remediere în regim de urgenţă a alunecărilor de teren din martie 2018 pe DN 76 (în zona localităţii Criştiorul de Jos, judeţul Bihor). Aceste lucrări fuseseră încredinţate firmei de fostul director, Băruţă, deşi DRDP Cluj nu avea procedură pentru atribuirea lor. Din cauză că lucrările au fost executate prost, o nouă alunecare de teren a avut loc în aceeaşi zonă în februarie 2019. Mai mult, pentru a-şi arăta generozitatea faţă de firma bihoreană, Neaga şi protejata lui au dispus urgentarea întocmirii expertizei lucrărilor rămase de executat ulterior rezilierii contractului dereabilitare a DN 76, tronsonul Vârfurile – Ştei, încheiat cu CONSTRUCT MOD SRL şi având firma TRAMECO subantreprenor.”

Realitatea, care poate fi dovedită cu documente, este alta.

În anul 2009, între CNAIR, în calitate de Beneficiar, și CONSTRUCT MOD SRL, în calitate de constructor/Antreprenor a fost încheiat un Contract de Lucrări având ca obiect Lucrări de Reabilitare pentru DN 76 între localitățile Vârfurile și Ștei.

În anul 2016 progresul lucrărilor era undeva la 27%, deși ele ar fi trebuit finalizate cu cel puțin 3 ani în urmă. Motivul: incapacitatea Antreprenorului.

În luna iunie 2016, la solicitarea CNAIR, intră în joc firma TRAMECO, semnând un contract de subantrepriză cu Antreprenorul. De ce TRAMECO ? La momentul acela a fost singura companie care și-a arătat disponibilitatea de a prelua execuția și finalizarea proiectului, printr-o relație contractuală directă cu Antreprenorul, nu cu Beneficiarul.

La data respectivă lucrările erau monitorizate de DRDP CJ în calitate de Consultant. Adică DRDP CJ supraveghea din punct de vedere cantitativ, calitativ și financiar tot ce realiza Antreprenorul pe șantier.

Pentru a fi sigur că-și va primi banii pe lucrările ce urmează a le executa, TRAMECO încheie cu CONSTRUCT MOD un Contract de cesiune de creanță, potrivit căruia CONSTRUCT MOD cesionează în mod irevocabil către TRAMECO toate creanțele prezente la acea dată, precum și cele viitoare, pe care le deținea împotriva CNAIR, sau urma să le dețină, în legatură cu contractul de reabilitare menționat. Adică toți banii pe care i-ar fi încasat CONSTRUCT MOD pentru lucrările efectuate la care a participat TRAMECO vor ajunge la TRAMECO.

TRAMECO mobilizează oameni și echipamente și începe lucrările în forță, ceea ce este consemnat în toate procesele verbale ale întâlnirilor lunare de analiză a lucrărilor. CONSTRUCT MOD, în calitatea sa de Antreprenor, înaintează către Beneficiar Certificate de Plată pentru a încasa contravaloarea lucrărilor efectuate. Din motive care au ținut atât de Antreprenor, cât și de DRDP CJ în calitate de Consultant, dar și de un management defectuos al celor responsabili din CNAIR Central de implementarea acestui Contract, plățile nu sunt efectuate, DEȘI SURSA DE FINANȚARE EXISTA, fiind vorba despre Fonduri Europene Nerambursabile.

În luna septembrie 2017 progresul lucrărilor ajunsese undeva la 76%. Tot atunci, datoriile financiare ale lui CONSTRUCT MOD către TRAMECO ajunseseră undeva la 28 milioane lei, adică aprox. 6,5 milioane de Euro, ceea ce a generat o criză între TRAMECO și băncile care l-au finanțat în realizarea proiectului.

TRAMECO suspendă lucrările, iar CONSTRUCT MOD nu reușește singur să finalizeze contractul, ceea ce a condus, in noiembrie 2017, la rezilierea lui.

În luna decembrie 2017, printr-o Notă, conducerea de atunci a CNAIR, conștientă de posibilele implicații ale nefinalizării lucrărilor asupra siguranței traficului rutier, având în vedere că se apropia iarna și din dorința de a minimaliza degradările ce puteau să intervină la o lucrare nefinalizată, îi cere directorului DRDP CJ Radu Băruță sa puna în siguranță drumul, să-l supravegheze și să intervină atunci când este nevoie. Directorul DRDP CJ Radu Băruță nu a făcut așa ceva.

În luna februarie 2018 TRAMECO începe lupta legală pentru recuperarea celor 28 milioane de lei și efectuează o expertiză care să confirme valoarea lucrărilor executate.

Expertiza nu este recunoscută de DRDP CJ, condusă atunci de Radu Băruță, care acționa și în șantier în calitate de Consultant.

TRAMECO acționează în judecată CNAIR. Câștigă și obligă CNAIR la plata sumelor datorate.

După ce s-a reziliat contractul cu CONSTRUCT MOD, DRDP CJ, în calitate de Consultant, trebuia să întocmească un Certificat Final de Plată din care să rezulte o oglindă a obligațiilor Părților semnatare: ce s-a executat..ce s-a plătit..ce nu s-a plătit din ce s-a executat..ce a rămas de executat…valoarea lucrărilor rămase de executat…eventuale penalități. Doar în acest mod CNAIR se putea apăra în instanță împotriva TRAMECO. DRDP CJ, condusă pe atunci de Radu Băruță, a tergiversat întocmirea acestui document. Având în vedere acțiunea în instanță a lui TRAMECO împotriva CNAIR și posibilitatea ca rezultatul pozitiv al acțiunii, respectiv confirmarea de către  instanță a faptului că TRAMECO este îndreptățită să încaseze de la CNAIR o sumă de 28 milioane de lei, efectul imediat fiind blocarea conturilor, la începutul lunii septembrie 2018, în calitate de Director General al CNAIR, îl somez pe directorul DRDP CJ Radu Băruță ca, în regim de urgență, cu respectarea procedurilor legale, să organizeze și să finalizeze o expertiză tehnică în legătură cu lucrările executate în cadrul Contractului. La sfârșitul lunii octombrie 2018 nu fusese nici măcar declanșată procedura de achiziție publică a expertului. În data de 13 noiembrie 2018, având la bază ȘI acest motiv, Radu Băruță este eliberat din funcție.

În luna martie 2018 în zona șantierului are loc o masivă alunecare de teren, clasificată drept stare de calamitate. Circulația este blocată în totalitate. Este important de precizat că în zona respectivă nu a lucrat TRAMECO. DRDP CJ solicită firmei SELINA ca, în regim de urgență, să intervină cu utilajele și forța de muncă necesare în vederea deblocării drumului și redarea lui circulației publice. Trebuie menționat că atunci când spunem SELINA spunem și TRAMECO, ele făcând parte din același grup economic.

Traficul a fost reluat după aprox 10 ore de la intervenție.

Directorul de atunci al DRDP CJ, Radu Băruță, nu a respectat, însă, procedurile legale legate de încredințarea directă a lucrărilor către firma SELINA. În situații de acest gen, legea este foarte clară privind pașii pe care trebuie să-i urmeze orice Autoritate Contractantă.

După efectuarea lucrărilor, SELINA nu a putut fi plătită din cauza nerespectării, de către conducerea de atunci a DRDP CJ,  a procedurilor de achiziție în regim de urgență, deși lucrarea a fost realizată cu celeritate și profesionalism.

Concluzii:

  1. Într-un an de zile TRAMECO salvează lucrarea de pe DN 76, aducând-o la un progres fizic de 76% de la 27%, dar nu-și încasează banii, rămânând cu o creanță de 28 milioane lei și fiind la un pas de insolvență. Vinovați pentru această situație: directorul DRDP CJ din acea perioadă, Radu Băruță, care, împreună cu o echipă de specialiști de la DRDP CJ a acționat în Contract în calitate de Consultant, și echipa de implementare a proiectului din cadrul CNAIR Central.
  • TRAMECO rezolvă o situație de calamitate în mai puțin de 10 ore și redă circulației publice o porțiune de drum național, dar nu poate fi plătit deoarece persoana care a coordonat acțiunea de intervenție, respectiv directorul DRDP CJ din acea perioadă, Radu Băruță, nu a respectat procedurile legale.  Nici ulterior, când DRDP Cj a fost condusă de Crina Lăpușan, nu s-a efectuat  vreo plată pentru  această calamitate din aceleași considerente: nerespectarea prevederilor legale.

 Ce mai scrie anonimul:

„Miza acestui ajutor de nădejde dat de tandemul Neaga – Lăpuşan a fost obţinerea sprijinului politic din partea liderilor PSD Bihor, cu care Beneamin Rus este bun prieten, ce i-a permis Crinei LĂPUŞAN de la DRDP Cluj să rămână în funcţie până în noiembrie 2019. De altfel, cei doi au fost văzuţi în repetate rânduri “curtându-i” pe Ioan Mang, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mihaiu, prefectul judeţului Bihor, precum şi pe omul de afaceri Mircea Govor, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Satu-Mare (în perioada august 2009 – iunie 2016), toţi cu conexiuni în fostul arc guvernamental.”

Întâlnirile de pe șantiere dintre conducerile CNAIR, respectiv DRDP-uri și factorii decizionali din județe, respectiv Prefecți..Președinți de Consilii Județene..Primari..Consilieri Locali..și, nu de puține ori, Parlamentari, nu au reprezentat altceva decât o normalitate a unor relații instituționale. Întotdeauna, DAR ÎNTOTDEAUNA, reprezentanții presei au fost informați și invitați să participe atât la vizitarea șantierelor, cât și la ședințe de analize sau conferințe de presă. Și asta nu din orgolii personale, ci din dorința ca locuitorii din zonele vizitate sau toți participanții la traficul rutier, să fie corect informați asupra stadiului unor lucrări sau asupra intențiilor investiționale de viitor, cu efect zonal. Factorii decizionali invitați nu aveau doar o anumită coloratură politică, pentru că, în fond, investiția în infrastructura rutieră este o investiție care se întinde în timp și, odată finalizată, ea va ramâne și după ce noi nu vom mai fi în viață, oricare ar fi fost opțiunile noastre politice la un moment dat. Anonimul care a scris pasajul de mai sus probabil că nu înțelege valoarea unor lucrări de interes public și le confundă cu investițiile în interes personal. Cât despre întâlnirile avute cu persoanele menționate mai sus, oameni deosebit de valoroși, care, alături de alții de alte coloraturi politice, au adus valoare adaugată funcțiilor avute la un moment dat, îi recomand și anonimului care a scris articolul să aibă astfel de întâlniri care, cu siguranță, îi vor deschide orizontul cultural și informațional, dincolo de zona insinuărilor și a supozițiilor tendențioase. Și ieftine.

Cu respirația tăiată, anonimul autor al articolului mai spune:

’’(Trameco) lucrează cu opinteli pe lotul 3 al Autostrăzii Transilvania, Biharia-Borş.”

Cine citește propoziția de mai sus și, apoi, se documentează, își va da seama că anonimul autor al articolului a făcut pasul decisiv și a intrat fără efort în categoria celor fără niciun grad de credibilitate. Și asta pentru că, spre exemplu, în 19 decembrie 2019, economica.net, un site specializat în informații economice corecte și pline de substanță, prezintă topul constructorilor de autostrăzi în 2019, având drept criteriu progresul fizic al lucrărilor. Pe locul 1, TRAMECO, constructor care a intrat în clasament în vara anului 2019 direct pe primul loc, acolo unde a rămas și la sfârșit de an.

Ceea ce am scris reprezintă fapte și realități care pot fi dovedite cu documente. Dacă autorul anonim al articolului ar fi dorit cu adevărat să afle ce s-a întâmplat sau de ce s-a întâmplat, putea cere în mod oficial informații de la CNAIR sau puncte de vedere de la cei nominalizați în articol. N-a facut-o. Mai mult, își permite insinuări, judecăți de valoare și calomnii fără argumente, contribuind la defăimarea unor oameni și a unor cariere. Iar pentru aceasta va trebui să răspundă, fie în fața legii, fie prin scuze publice. Fie și una și alta. Cred foarte mult în puterea presei și în libertatea de exprimare. Dar nu cred – și nu accept – ca cineva, ORICINE ar fi, să se joace cu numele meu sau cu activitatea mea profesională folosind insinuări sau calomnii, fie ca răspuns la o comandă, fie din motive mercantile, fie din lipsă totală de profesionalism.

Afirmațiile din cuprinsul articolului, scrise cu ignorarea informațiilor factuale, se dovedesc  a fi  necorespunzătoare adevărului și sunt de natură să prejudicieze interesele tuturor  persoanelor,  instituțiilor  și agenților economici menționați în text.

Consider, domnule Redactor Șef, că aceste rânduri vor fi clarificat subiectele prezentate încâlcit, trunchiat și în mod cu totul neadevărat de autorul anonim al articolului.

Cu stimă,

Narcis NEAGA

nota redacției : Puplicația Opinia Transilvană își rezervă dreptul de a studia în mod amănunțit afirmațiile domnului Narcis Neaga, fost șef CNAIR

Distribuie

Lasă un comentariu

Top