Jurnalul unei zi istorice : Alegeri Republica Moldova. Primele rezultate oficiale parțiale: PAS, partidul Maiei Sandu, are cele mai multe voturi

0

Peste 3,2 milioane de moldoveni cu drept de vot au fost așteptați astăzi la urne pentru a-și desemna reprezentanții în viitorul parlament de la Chișinău. Din nou, lupta în alegeri se dă între pro-europeni și pro-ruși. La capătul unei campanii tensionate, în care lupta anticorupție, sărăcia și amenințările cu dezintegrarea statului au fost leitmotivele dezbaterilor, alegătorii de peste Prut trebuie să decidă direcția în care va merge Republica Moldova. Cele două direcții sunt antagonice și au fost un motiv în plus de divizare a societății, care nu reușește să-și găsească liantul pentru a construi împreună viitorul celui mai sărac stat din Europa.

UPDATE 22:30 Au fost procesate peste 46 la sută din voturi.

PAS a ajuns la 44,56 la sută din voturi, în timp ce comuniștii și socialiștii au 32,18 la sută, iar Șor – 8,39 la sută.

UPDATE 22:13 Au fost anunțate primele rezultate oficiale parțiale.

UPDATE 22:13 Au fost anunțate primele rezultate oficiale parțiale.

Astfel, după prelucrarea a 25 la sută din buletinele de vot, Partidul Acțiune și Solidaritate acumulează 39,83% din sufragii, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 34,26%, iar Partidul Șor – 10,79%.

Blocul condus de Renato Usatîi are un scor de 3,9%, sub pragul electoral.

Dorin Cimil, președintele CEC, a anunțat că la ora 22:00 încă 35 de secții de votare din diasporă continuă să fie deschise.  Votarea a avut loc „fără incidente majore și în condițiile unei transparențe totale”, a spus oficialul.

Rezultatele în timp real pot fi urmărite aici.

UPDATE 21:15 Un sondaj exit-poll, realizat telefonic, sub rezerva unei marje de eroare destul de însemnate, dă câștigător al scrutinului PAS, partidul președintei Maia Sandu, cu peste 55 la sută din voturi. Sondajul a fost făcut doar pe teritoriul Republicii Moldova, fără Transnistria. Diaspora nu a fost inclusă în sondaj.

Partidul Acțiune și Solidaritate este urmat de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, cu 24 la sută din opțiuni și Partidul Șor, cu 8,1 la sută.

Astfel, calculele sondajului arată că PAS ar lua 64 de mandate în viitorul Parlament, ceea ce ar înseamna o victorie pentru forțele prooccidentale.

UPDATE 21:00 Urnele în țară s-au închis. La ora 20:00 se înregistra o participare la vot de 46,07%, semnificativ mai slabă decât la alegerile parlamentare din 2019. Potrivit datelor CEC, până la această oră, în străinătate votaseră aproape 188 de mii de cetățeni moldoveni. În total, prezența la vot era de peste 1 milion 393 de mii de alegători.

UPDATE 16:25 – Prezență mai mică decât la parlamentare și prezidențiale. Până la ora 13:00 s-au prezentat la urne 25,24% dintre alegători. Comparativ cu scrutinul parlamentar din 2019, numărul alegătorilor care au votat până la ora 13:00 este cu 1,5% mai mic.

Comisia Electorală Centrală a transmis că a fost atins pragul de validare de 33,3%. Acesta era indicele ce urma a fi atins pentru ca scrutinul parlamentar anticipat să poată fi considerat valabile. La vot au ieşit peste 982.000 de alegători.

UPDATE 16:15 – Agenția TASS anunță că trupele ruse din Transnistria sunt pregătite să intervină la alegerile pentru parlamentul Moldovei, dacă apar „provocări”

UPDATE 11.10. Maia Sandu a votat și a îndemnat oamenii să meargă la urne pentru a alege un Parlament cinstit.

„Aceste alegeri sunt despre puterea oamenilor, nu despre puterea politicienilor. Vreau să îi încurajez pe oameni să creadă în puterea lor.

Azi cetățenii se pot elibera de hoți. Pot alege un Parlament cinstit, care să lucreze în interesul tuturor cetățenilor”, a declarat Maia Sandu, a ieșirea din secția de votare.

Moldovenii din UE s-au așezat la cozi uriașe la secțiile de votare

Oamenii spun că au venit înainte de ora locală 7, deci înainte de deschiderea secțiilor, pentru că știau că vor avea de așteptat.

Prezența la vot la ora 11.00 este de 15,56%. În jur de 440.000 de oameni și-au exprimat opțiunea electorală.

Știrea inițială

În cursa electorală s-au înscris 23 de concurenți, dar doar câțiva sunt cu adevărat relevanți. Adevărata luptă se duce între partidele președinților: Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de actualul președinte, Maia Sandu, care încearcă să capitalizeze încrederea obținută de aceasta la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut și Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, condus de foștii președinți, Igor Dodon și Vladimir Voronin.

PAS și-a construit discursul politic în jurul temelor care preocupă moldovenii, preluând ideile folosite și de Maia Sandu în campania prezidențială, care a promis și dizolvarea parlamentului pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Partidul, care are sloganul „Pornim vremurile bune” a încercat să convingă alegătorii că acest lucru se poate face doar după ce corupții ajung la pușcărie.

Nu s-a implicat în disputele geopolitice și a mizat pe ideea construirii unui stat funcțional și capabil să garanteze cetățenilor un trai decent.

Patru din cele cinci obiective naționale ale partidului sunt de ordin social și promit dreptate, ordine și disciplină, pensie minimă de 2000 de lei moldovenești (aproximativ 93 de euro), locuri de muncă în țară și două miliarde de lei pentru modernizarea satelor. Al cincilea obiectiv este dorința de a scoate Moldova din izolare și apropierea de Uniunea Europeană, fără de care nu se pot realiza celelalte, mai ales cele economice. 

De la “Nu merită nici titlul de măgar al Găgăuziei”, la colegi în blocul electoral

Citatul de mai sus îi aparține lui Vladimir Voronin care făcea referire la actualul său coleg, Igor Dodon. Alegerile anticipate din R.Moldova au adus o surpriză pe scena politică de acolo, unirea celor doi foști președinți, certați după plecarea din Partidul Comuniștilor a lui Igor Dodon, care și-a creat propria formațiune, Partidul Socialiștilor.

Experții de la Chișinău consideră că acest mariaj nu ar fi fost posibil fără implicarea directă a păpușarilor de la Moscova. Crearea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor este o dovadă a amenințării pe care o simte Moscova în raport cu prezența influenței sale în viața politică moldovenească.

Uniți sub umbrela cu steluța socialistă și nu mai puțin cunoscutele simboluri, secera și ciocanul, cei doi și-au construit un program electoral menit să reanime nostalgia sovietică.

Programul se bazează pe promisiuni legate de investițiile în agricultură, industrializare și echitate socială. Cu toate acestea, în dorința de a mobiliza electoratul pro-rus radicalizat, discursul lor a gravitat în jurul marotelor folosite pe post de sperietori, de la amenințarea cu dispariția Republicii Moldova, dacă pro-europenii reușesc să obțină majoritatea, până la venirea antihristului.

“ Nouă ne fură copiii noștri, ne fură familia noastră și nouă vor să ne fure patria noastră”, declara deputatul socialist, Bogdan Țârdea, la o întâlnire cu alegătorii. Parcă într-o anticipare a înfrângerii care ar putea fi suferită la alegeri, Igor Dodon amenință și cu războiul civil, dacă vor exista suspiciuni legate de fraudarea alegerilor. Acuzele la adresa ambasadorilor occidentali au fost și ele prezente și au avut același rol, crearea iluziei că Republica Moldova este amenințată și doar ei pot garanta suveranitatea statului.

Discursul radical și incitator la ură are rolul de a pune într-o lumină proastă ajutorul venit din partea europenilor. Rusia nu își permite să investească sau să acorde granturi de tipul celor europene, din cauza situației economice proprii.

Putin nu poate investi în bunăstare, dar o face în influențarea alegerilor

După ce a fost făcută publică o investigație realizată de jurnaliștii germani de la Bild, care au scos la iveală faptul că Rusia ar fi investit peste 11 milioane de euro pentru a-l face pe Igor Dodon președinte, în campania din toamna anului trecut, a apărut o nouă dezvăluire, de această dată realizată de cei de Eureporter, publicație de la Bruxelles, care vorbește despre implicarea directă a Moscovei în alegerile de la Chișinău.

Conform jurnaliștilor belgieni, cheltuielile Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor ar fi fost estimate la 91 927 575 de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Banii erau destinați activităților de campanie, cum ar fi tipărirea și împărțirea pliantelor electorale, plata personalului implicat în campanie, sponsorizarea postărilor pe rețele sociale, crearea și răspândirea știrilor false.

De asemenea, peste 300.000 de euro ar fi destinați organizării concertelor pe durata campaniei electorale. Detaliul cel mai șocant este dat de banii destinați votului din Transnistria.

Conform documentelor publicate, pentru regiunea separatistă ar fi fost alocați nu mai puțin de 1 050 000 de euro. Acești bani ar fi destinați cumpărării directe de voturi, mai exact, cu ajutorul lor socialiștii și comuniștii ar urma să-și asigure nu mai puțin de 30.000 de voturi în regiunea aflată sub controlul Tiraspolului.

De altfel, după o luptă în instanță, Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a decis deschiderea a 41 de secții de vot în Transnistria, după ce curtea inferioară se pronunțase pentru micșorarea numărului acestora la 12, decizie ce a scandalizat blocul pro-rus. Aceștia au organizat un protest în fața instanței de la Chișinău și au amenințat concurenții electorali care au făcut sesizarea că vor fi aruncați în Nistru dacă numărul secțiilor de votare ar fi micșorat.

Serviciul de Securitate și MAI-ul de la Chișinău, îngrijorate de situația din Transnistria

Instituțiile în sarcina cărora cade responsabilitatea pentru buna desfășurarea a procesului de vot s-au pronunțat în legătură cu potențialele evenimente ce ar putea avea loc în ziua votului. Într-un comunicat remis presei, SIS (serviciul de informații al țării) precizează: „Cu regret, sesizăm, în acest sens, intențiile unor grupuri de persoane atât din dreapta și cât și din stânga Nistrului de a pregăti și aplica activități care depăși cadrul legal, cum ar fi transportarea și determinarea anumitor alegători de a vota un anumit concurent electoral în schimbul anumitor beneficii. Serviciul va acționa în conformitate cu legislația în vigoare, iar probatoriul care va fi acumulat pe parcurs va fi remis organelor procuraturii”.

Și Ministerul de Interne de la Chișinău a venit cu un mesaj asemănător. Într-o conferință de presă, Șeful Adjunct al Inspectoratului General de Poliție a declarat: „Poliția cunoaște persoanele concret care sunt responsabile de organizarea sau ducerea la dezordine în masă, de provocare, de solicitare a persoanelor atrase în aceste procese să blocheze și să intre în altercație cu Poliția. Persoane care sunt identificate, sunt motivate să vină în aceste zone. Poliția deține și informație de eventuale achitări pentru astfel de servicii. Respectiv, în momentul când și cine va da indicații ca să se treacă la acțiuni violente. Mai mult decât atât, aș vrea să menționez despre faptul că onorariul financiar, care va fi oferit va depinde cat de agresiv persoanele se vor manifesta în raport cu Poliția. Dacă cineva consideră că astfel de acțiuni sunt legale, dacă cineva consideră că este cazul să dăm curs la aceste acțiuni legale, poliția recomandă să ne abținem, să ne exercităm dreptul la libera alegere”.

Zona transnistreană nu se află sub controlul autorităților de la Chișinău și siguranța procesului de vot nu poate fi garantată.

Partidele balama, construite pe imaginea și numele liderilor

În cursa pentru fotoliile de deputați s-au înscris și cei de la Partitul Șor. Partidul poartă numele fondatorului său, Ilan Șor. Acesta este condamnat în primă instanță la 6 ani și 7 luni de închisoare și fugit din Republica Moldova odată cu Vladimir Plahotniuc, după alegerile din 2019.

Chiar dacă acesta a fost prezent în campania electorală doar din spatele unui ecran de pe care a vorbit alegătorilor din localitățile Republicii Moldova, partidul său este creditat cu șanse de accede în viitorul legislativ.

Formațiunea politică nu este declarată ca fiind pro-rusă sau pro-europeană, dar acesta a venit pe arena politică din Moldova după ce a ajuns un om de afaceri de succes la Moscova. A reușit să investească în orașul natal Orhei și să construiască un lanț de magazine sociale, cu puternică tentă electorală.

Cei care-și dau votul pentru Șor își argumentează decizia prin sintagma “A furat, dar a și făcut”. Partidul s-a aflat la guvernare alături de Igor Dodon și a participat la votarea unui set de acte legislative controversate.

Un alt lider populist este Renato Usatâi, acesta candidând pe listele blocului politic care îi poartă numele. Renato Usatâi s-a remarcat în calitate de primar al Municipiului Bălți și datorită filmulețelor controvestate pe care le-a scos în presă, dar și calității de justițiar în care încearcă să pozeze.

La nivel declarativ, Usatâi se află în conflict cu Igor Dodon și-l acuză pe acesta că ar fi solicitat deschiderea mai multor dosare penale în Federația Rusă pe numele său. Totuși, Usatâi nu dorește o apropiere de Uniunea Europeană. Discursul său din campania electorală s-a bazat pe ideea construirii unui stat puternic ce ar putea deveni “Elveția din Europa de Est”. Concomitent, acesta promis că va lupta cu mafia din Republica Moldova și va aplica tactica “mâinii de fier în mănușă de catifea”, acesta fiind de altfel sloganul său de campanie. Usatâi a reușit să obțină încrederea moldovenilor convinși că situația este deplorabilă din cauza liderilor corupți. Acesta a avut o serie de acțiuni populiste, atât în timpul campaniei electorale, cât și înainte de aceasta.

Spre exemplu, și-a vândut Maybachul pentru a dona banii sistemului sanitar afectat de pandemia de coronavirus. Tot Usatâi a încercat să ofere câte 1000 de dolari și doctorilor din România care au fost să ajute colegii de peste Prut în lupta cu pandemia.

Partidele de buzunar și dorința unioniștilor de a accede în legislativ

Dintre cei 19 concurenți electorali care au mai rămas pe listă, o bună parte din partide sunt create pentru a rupe din voturile pro-europenilor sau au apărut drept nemulțumire a acțiunilor celor din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.

Totuși, pe lângă acestea se mai află și partide care se lupta pentru a nu dispărea de pe scena politică. Partidul Democrat din Moldova este formațiunea care a câștigat cele mai multe mandate la precedentele alegeri parlamentare, după socialiști.

Cu toate acestea, șansele sale de a accede în viitorul parlament sunt reduse. Măcinat de scandalul legat de controlul pe care l-a exercitat asupra sa fugarul Vlad Plahotniuc, dar și de valul de demisii din formațiune după ce liderul a plecat din Republica Moldova, partidul mai poate spera doar pe o mobilizare a numărului mare de aleși locali pe care îi mai are. Aceasta ar fi singura modalitate de a trece pragul de 5%.

Partidul condus de Andrei Năstase, Platforma Demnitate și Adevăr, luptă pentru încrederea moldovenilor, chiar dacă o bună parte din electoratul său a ales să migreze către formațiunea PAS, după eșecul acestuia în campania pentru Primăria Municipiului Chișinău.

PPDA a încercat să convingă alegătorii prin nevoia de a exista și o altă formațiune pro-europeană cu ajutorul căreia să poată fi construită viitoarea majoritate parlamentară de 51 de mandate. Chiar dacă a fost unul dintre cele mai active partide pe perioada mandatului legislativ, sondajele de până acum i-au creditat cu mai puțin de 5%.

Unioniștii au încercat să valorifice bazinul electoral de peste 30% din populația Republicii Moldova care ar vota pentru unirea cu România. Două formațiuni au în programul electoral dezideratul unionist. Partidul Unității Naționale este condus de istoricul Octavian Țîcu și a adus pe listele sale mai multe persoane din mediul academic, promițând bunăstare prin unirea cu România.

Campania lor a gravitat în jurul avantajelor pe care le-ar aduce unirea și nevoia existenței în parlament a unei formațiuni care să reprezinte electoratul unionist.

Noutatea pe listele electorale de la Chișinău este dată de prezența formațiunii AUR, fondată cu ajutorul partidului omonim de la București, cu mesaje similare în campania electorală. Partidul condus de tânărul Vlad Bilețchi a mizat pe un conflict deschis cu pro-rușii. Aceștia au ajuns în vizorul presei după ce au încercat să ajungă cu autocarul de campanie în Transnistria, unde au fost blocați de grănicerii nistreni și s-a lăsat cu îmbrânceli. De asemenea, aceștia au încercat să blocheze un marș al comuniștilor și socialiștilor cu un tricolor și acolo au avut loc violențe. Violențe au fost și la sediul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Alegătorii din diaspora, o șansă în plus pentru un guvern pro-european

În diaspora vor fi organizate 150 de secții de votare, unde se așteaptă o prezență cel puțin similară cu cea de la scrutinul pentru prezidențiale. Atunci au votat nu mai puțin de 260.000 de moldoveni stabiliți peste hotare.

Votul acestora a fost unul covârșitor pentru Maia Sandu, adică pro-european. Procentele venite din diaspora nu sunt luate în calcul în sondajele de opinie și ar putea aduce un avantaj considerabil pentru partidele ce militează pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Speranța vine și din faptul că pentru alegerile de acum, peste 100.000 de moldoveni s-au înregistrat în prealabil, un record absolut pentru alegerile din Republica Moldova. Și moldovenii din România vor putea vota pentru alegerile anticipate. Studenții și elevii din România au asigurate călătoriile gratuite cu trenul pentru a putea ajunge la una din ce 12 secții de votare organizate aici.

Uniunea Europeană, garanția Republicii Moldova pentru un viitor mai bun

Liderii Europeni s-au arătat foarte preocupați de soarta Republicii Moldova și au venit cu sprijin pentru moldoveni. Maia Sandu a reușit, în cele opt luni de la învestire, să scoată micul stat din Europa de Est din izolarea în care a fost dus de predecesorul ei.

Primul șef de stat cu care s-a întâlnit aceasta a fost Klaus Iohannis. Acesta a promis ajutor consistent pentru Republica Moldova și a reiterat că România este principalul partener extern. Motorina promisă agricultorilor afectați de seceta de anul trecut a fost deja distribuită, iar cantitatea dozelor de vaccin donate cetățenilor de pete Prut a depășit 400.000 de doze.

Dincolo de ajutorul direct oferit de București, România rămâne principalul avocat pe care-l are Republica Moldova la Bruxelles. Uniunea Europeană a oferit mai multe sute de milioane de euro de la semnarea Acordului de Asociere din 2014, dar guvernările corupte de la Chișinău au reușit să readucă Moldova din “povestea de succes a Europei de Est” în “zona de instabilitate de la granițele Uniunii”

Alegerile anticipate ar putea schimba definitiv această perspectivă. Blocul Comunitar a promis un ajutor de 600 de milioane de euro, o sumă fără precedent și vitală pentru Republica Moldova.

Condițiile impuse pentru accesare acestor bani sunt legate de asigurarea statului de drept și implementarea reformelor promise de Chișinău încă din momentul răsturnării regimului Voronin.

Doar un guvern pro-european ar putea garanta implementarea acestor reforme. Existența unei majorități care ar conlucra cu Maia Sandu ar pune Republica Moldova pe drumul ireversibil european. Președintele de la Chișinău se bucură de o deschidere fără precedent în Occident, până acum a fost deja primită de Berlin, Paris, Roma, București și a primit asigurări privind sprijinul de care se bucură. De altfel, liderii europeni au îndemnat cetățenii să iasă la vot.

Donald Tusk, mesaj în limba română pentru moldoveni

Ultimul care a venit cu un mesaj este liderul Partidului Popular European, Donald Tusk. Acesta a fost alături de Republica Moldova încă de când era Președintele Consiliului European.

Acesta a postat un mesaj în limba română pe pagina de Facebook a Partidului Popular European: “Bună ziua, dragi prieteni din Republica Moldova. Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră în pragul alegerilor din 11 iulie. Aceste alegeri sunt definitorii pentru viitorul relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. În calitatea mea de președinte al Partidului Popular European am sprijinit-o din tot sufletul pe Maia Sandu în alegerile prezidențiale. Grație mobilizării nemaivăzute a cetățenilor, atât din țară cât și din diaspora, profesionalismul, integritatea și europenitatea au învins. Acum, cînd se decide soarta parlamentului și guvernului, am încredere în echipa Maiei Sandu. Partidul Acțiune și Solidaritate are sprijinul meu plenar. Împreună aducem Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană prin reforme și investiții, prin combaterea corupției și ridicarea nivelului de trai al cetățeniilor. Vă îndemn, ca de la Năslavcea la Giurgiulesți și de la Criva la Palanca, împreună să pornim vremurile bune! PAS cu PAS.”

Mesaje pentru alegătorii moldoveni au venit și de la București. Președintele Camerei deputaților, Ludovic Orban, a declarat, într-un mesaj video pentru moldoveni: „Dragi cetăţeni ai Republicii Moldova, în noiembrie aţi făcut un pas către un viitor prosper prin votul decisiv de la alegerile prezidenţiale. 

Pe 11 iulie sunt convins că această decizie a majorităţii va fi întărită de o victorie hotărâtoare a Partidului Acţiune şi Solidaritate. Sunt alături de PAS pentru că este o garanţie că viziunea preşedintelui Maia Sandu va fi implementată. Fiecare vot al vostru garantează o guvernare stabilă, cinstită, proeuropeană, garantează progresul Republicii Moldova. Victoria Partidului Acţiune şi Solidaritate înseamnă de fapt, fără doar şi poate, victoria Republicii Moldova. Dragi cetăţeni ai Republicii Moldova, hotărâţi pe 11 iulie viitorul ţării dumneavoastră pentru că Moldova merită mai mult”. sursa (digi24.ro)

Distribuie

Lasă un comentariu

Top