România pare să se afle într-un moment de răscruce economică. În ciuda calmului aparent afișat de autorități, vocile din mediul economic ridică un semnal de alarmă tot mai puternic: țara se apropie de un colaps financiar. Economistul Radu Georgescu susține fără menajamente că, din punct de vedere fiscal și bugetar, România este deja într-o formă mascată de insolvență.
„Dacă România ar fi fost o firmă, era de mult în insolvență. Lunar, România cheltuie cu 30% mai mult decât încasează. Nu trebuie să fii economist ca să înțelegi că acest scenariu merge către incapacitate de plată și faliment”, avertizează Georgescu.
Deficit bugetar cronic și consum pe datorie
Problema nu este una apărută peste noapte. În ultimii ani, modelul economic al României s-a bazat pe consum excesiv, alimentat din importuri și finanțat prin împrumuturi externe. Deficitul bugetar a devenit structural, nu accidental, și pare să fie alimentat mai degrabă de promisiuni electorale decât de o strategie coerentă.
În primul trimestru al anului 2025, economia României a înregistrat o scădere față de perioada similară din 2024, semnalând o încetinire accentuată a motoarelor economice. Industria suferă, investițiile sunt în recul, iar capitalul autohton nu mai face față competiției globale.
Datoria publică – o bombă cu ceas
La orizont, se profilează și o altă amenințare: datoria externă. România împrumută constant pentru a acoperi cheltuieli curente, nu pentru a construi autostrăzi, spitale sau școli. Această politică este nesustenabilă, iar costurile de finanțare cresc pe măsură ce încrederea piețelor scade.
„Lecția zilnică de economie: când trebuie să iei o decizie economică, întâi trebuie să te uiți pe un grafic. Graficele nu mint. Graficele te ajută să navighezi prin turbulențele economice”, spune Georgescu. El susține că în ultimii trei ani a urmărit și prezentat în mod constant grafice relevante care arătau deteriorarea sănătății economiei românești. „Avertismentele au existat, doar că nu au fost ascultate.”
Ce urmează?
Colapsul financiar nu înseamnă neapărat o prăbușire bruscă, dar poate lua forma unei crize lente, cu efecte adânci: inflație ridicată, deprecierea monedei naționale, reduceri de salarii și pensii, creșteri de taxe și pierderea încrederii investitorilor.
Din păcate, măsurile curajoase de reformă lipsesc, iar clasa politică pare mai preocupată de jocurile de putere decât de redresarea financiară. Este nevoie de transparență, responsabilitate fiscală și o viziune economică coerentă. Altfel, ceea ce astăzi este doar un avertisment se poate transforma într-o realitate dureroasă pentru milioane de români.
