Un caz grav de înstrăinare a pădurilor românești scoate la iveală o nouă față a corupției din această zonă de proprietate, foarte sensibilă. România pierde, într-un ritm alert controlul asupra propriilor sale bunuri, în condițiile în care străinii, cu mulți bani, cumpără, pe căi legale sau ilegale, pământurile noastre. Mai nou, folosindu-se argumentul conservării naturii, unii magnați bogați din toate colțurile lumii, au înființat o fundație, prin care se derulează o acțiune de achiziționare agresivă de păduri și pășuni în munții Făgăraș și care, chipurile, să fie exploatate ecologic. Este vorba despre fundația Conservation Carpathia, unde membrii sunt numai afaceriști din topul Forbes.
În baza acestui proces de ”ecologizare” a zonei, fundația a încasat sume foarte mari de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană. Terenurile cumpărate au fost închise, s-au pus garduri și nimeni nu mai poate trece pe acolo, fiind considerată zonă privată. Fapt ce afectează foarte grav obștile de moșneni din zonă, proprietarele de drept a acelor pământuri, care au rămas fără păduri și fără pășuni. Consecințe sunt incomensurabile pentru singura îndeletnire a oamenilor din munții Făgăraș> cre;terea animalelor. Totodată, achiziționarea pădurilor de pe crestele munților, afectează și transhumanța, practicată de românii de la munte, de mii de ani. Mai mult, intenția magnaților străini , de a transforma pădurile din Făgăraș, în zone de protectie naturală, îi privează pe oameni de posibilitatea de a-și procura lemnul de foc, singura modalitate de încălzire pe timp de iarnă.
Situația e cam galbenă
Crearea proiectului de transformare a munților Carpați într-un Parc Național de tip ”yellowstone”, în perioada Guvernului Cioloș, ridică mari suspiciuni de legalitate. În primul rând putem vorbi de conflict de interese în cazul ministrului Mediului, Cristina Pașca Palmer care până să obțină această demnitate publică, se afla în boardul fundației Conservation Carpathia. Interesant este că madam Pașca Palmer, după ce nu a mai fost ministru, a ajuns secretar executiv al Convenției ONU pentru Biodiverstitate, cu sprijinul acestor magnați ai lumii.
“Pe primul loc e natura. Oamenii nu mă interesează” declara, unei surse a NOSTRA SILVA, Christoph Franz Johannes Promberger, omul care leagă toate iţele actorilor ce au transformat o iniţiativă privată într-un proiect al Guvernului României.
Este foarte ciudat cum niște cetăţeni străini ajung să determine politica Statului Român în domeniul pădurilor, dar știm sigur că aceștia, în vremea Guvernului Cioloș au promovat trei oameni în funcţii cheie ale Guvernului Cioloș: un ministru şi doi secretari de stat, care au influențat, total politica mediului în România, timp de un an de zile, cât a funcționat acest Executiv. De ajuns pentru a lua niște decizii ” pe picor” fără să țină cont de realitățile sociale ale comunităților românești din munții Făgăraș. Oricum măsurile luate nu au avut de a face cu interesele românești, ci au fost dictate din afara țării.
Magnații lumii, în Făgăraș
Totul a început la sfârşitul anului 2009, prin încheierea nr. 16/AS din 2 decembrie, Judecătoria Zărneşti acordă personalitate juridică Fundaţiei Conservation Carpathia”, scrie nostrasilva.ro.
Membrii fondatori au fost:
Johann Georg Wyss – cetăţean elveţian, născut la 19.09.1935. Are o avere estimată de revista Forbes la 6,1 miliarde de dolari. În anul 2016 este plasat de Forbes pe locul 196 între cei mai bogați oameni din lume. Este pe locul 4 în topul celor mai bogaţi elveţieni
Hedy Wiss – cetăţean elveţian, sora lui Johann Georg Wyss, născută la 17.10.1940;
Douglas Rainsford Tompkins – cetăţean american (20.03.1943-2015), fondatorul brandurilor de îmbrăcăminte The North Face și Esprit;
Kristine McDivitt Tompkins – cetăţean american, născut la 30.06.1950, soţia lui Douglas Rainsford Tompkins;
Markus Friedrich Jebsen – cetăţean danez, domiciliat în Hong Kong, născut în 09.1962, director general al grupului Jebsen & co;
Paul Alexander Lister – cetăţean britanic, născut la 5.09.1962, fondatorul The European Nature Trust (TENT), moștenitorul unui imperiu al mobilei, Mulland Furniture Industries (MFI), vândut în anii 2000. A finanțat documentarul “Wild Carpathia”;
Toby Nigel Bertram Aykroyd – cetăţean britanic, născut la 11.1955, coordonator la Wilderness Foundation;
Peter John Bennett – cetăţean britanic, născut la 08.1954, fondator al fundației Rainforest Concern;
Manfred Johann Hell – cetăţean german, născut la 08.1956, co-fondator al brandului de echipament outdoor Jack Wolfskin;
Horaţiu Hanganu – cetăţean român, născut la 06.1977, expus ulterior de emisiunea „În premieră” ca intermediar pentru retrocedari;
Barbara Promberger Furpass – cetăţean austriac, născută la 10.04.1974;
Cristoph Franz Johannes Promberger – cetăţean german, născut la 06.1965.
Scopul principal al fundaţiei Conservation Carpathia a fost să creeze un nou Parc Naţional (rezervaţie naturală) în Carpaţii de Sud ai României prin folosirea de fonduri publice şi private.
Cum sunt păcăliți românii
Obiectivele fundaţiei: să cumpere păşuni, păduri, să administreze flora şi fauna salbatică, să dobândească dreptul de extracţie a mineralelor, transmiterea către Statul Român a unor proprietăţi imobiliare, în funcţie de manifestarea de voinţă a membrilor consiliului director, în momentul în care membrii consiliului director vor considera că sunt îndeplinite condiţiile.
Fundaţia Conservation Carpathia, prin subsidiare comerciale (SRL-uri) începea, atunci, o campanie agresivă de achiziţii de terenuri forestiere, în special în Pasul Rucăr, prin Dâmbovicioara, Dragoslavele sau în zona barajului Pecineagu, Parcul Natural Piatra Craiului, Leaota.
Pentru atragerea de fonduri au făcut prezentări deosebite românilor: o naţiune care urmează să primească 3 milioane de hectare de pădure şi care au un singur gând: să transforme pădurile în bani!
Proprietatea societăţilor comerciale ale Fundaţiei au deposit peste 16.000 de hectare de pădure în județul Argeș, terenurile achiziţionate întinzându-se pe suprafața mai multor comune: Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara și Fundata.
Ţinta declarată a Fundației a fost achiziţionarea a peste 67.000 de hectare. Fundaţia începea o campanie mediatică, prin care anunţă că vor să înfiinţeze un „YELLOWSTONE EUROPEAN”.
Trambulina Guvernului Cioloș
În 17 noiembrie 2015, România ajunge să fie condusă de un Guvern technocrat. Este momentul în care Fundaţia Conservation Carpathia reuşeşte să promoveze 3 (trei) “tehnocraţi” în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: doi secretari de stat şi un ministru, potrivit nostrasilva.ro.
Doamna ERIKA STANCIU, membru al Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia încă de la înfiinţare (art. 6 din actul constitutiv, respective art. 15.1 din statut), vicepreşedinte al fundaţiei Conservation Carpathia, a fost numită secretar de stat pentru păduri.
Există şi alte legături între Erika Stanciu şi Cristoph Franz Johannes Promberger: Erika Stanciu înfiinţase, la 03.04.2008, PROPARK – fundaţia pentru arii protejate. Cristoph Franz Johannes Promberger apare ca membru în consiliul director – trezorier, responsabil cu asigurarea gestionării fondurilor fundatiei. Domnul Promberger îşi menţine calitatea de membru al consiliului director inclusiv în modificările statutare din 2010 şi 2013.
Domnul VIOREL-TRAIAN LASCU, numit membru în Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia la 13.03.2015, a fost numit secretar de stat pentru biodiversitate.
În fine, doamna DANIELA CRISTINA PAŞCA PALMER a fost numită Ministru la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Doamna Paşca Palmer este membru fondator al “Asociaţiei de Ecoturism din România”. Domnişoara Daniela Cristina Paşca (în anul 2003) semnează statutul şi actul constitutiv, atât în nume propriu, cât şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei Green Cross România:
Membru fondator al acestei asociaţii este şi SC Campanula Carpatica SRL, reprezentată de Erika Stanciu.
La Asociaţia de Ecoturism din România, domnul Cristoph Franz Johannes Promberger este membru de onoare:
Printr-un email din 11.12.2015, doamna Erika Stanciu transmitea membrilor din Consiliul Director al Conservation Carpathia că: “datorită noului meu statut, ca angajat al guvernului, nu pot să fiu parte din Comitet pe perioada mandatului meu din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”:
Imediat după investirea acestei echipe la Ministerul Mediului, ministrul Cristina Pasca-Palmer a început să vorbească public despre un YELLOWSTONE EUROPEAN.
Se fac plimbări cu elicopterul prin Carpaţi (la interpelarea noastră ministrul Paşca-Palmer refuză să precizeze pe banii cui şi-a facut această campanie de imagine) şi se ajunge la concluzia ca acest proiect este prioritatea nr. 1 a Ministerului.
La 14 septembrie 2016, Guvernul Romaniei a aprobat un memorandum cu privire la crearea Parcului Natural Munţii Făgăraş.
Se consemnează şi paşii pentru constituirea Parcului Naţional Munţii Făgăraş, primul fiind „iniţierea unei oferte de colaborare pe bază de voluntariat public privat în vederea colaborării cu diverse organizaţii de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional” – termenul fiind octombrie 2016.
De notat că deşi memorandumul are 7 pagini, responsabilii din cadrul ministerului cu privire la informaţiile de interes public au primit dispoziţie să nu ne fie comunicat documentul în termenul de maxim 10 zile, ci în ultima zi a termenului de 30 zile – totul pentru a se putea parcurge în secret această etapă de identificare a „partenerului” strategic al „proiectului Guvernului României”.
Îndeplinindu-şi obiectivul, domnul Viorel Traian Lascu, sătul de munca pe care o presupunea funcţia de secretar de stat, demisionează, dar, începând cu 12 octombrie 2016, rămâne în stafful Ministerului mediului – consilier la cabinetul doamnei Paşca Palmer, unde “se va concentra pe câteva proiecte demarate deja, dar care sunt mari consumatoare de timp și resurse de personal. Între acestea – declararea Parcului Național Făgăraș”!
Proiectele Fundaţiei Conservation Carpathia continuă cu aceeaşi ofensivă de acapare a proprietăţilor românilor, de data asta sub protecţie guvernamentală.
Un email intrat în posesia nostrasilva.ro, dezvăluie modul în care fondatorii Conservation Carpathia gândesc strategia poziţionării organizaţiei în România:
„Devreme ce acționăm în România este esențial să căutăm mai mulți membri români în comitetul director. Pe lângă atributele pe care le-ați expus mai jos, eu consider, devreme ce unul dintre scopurile noastre este să atragem parteneri români CSR și români HNW/UHNW (înstăriți și foarte înstăriți n.t.), ar trebui SĂ GĂSIM 1, 2 ROMÂNI BINE POZIȚIONAȚI care pun preț pe Istoria Naturală și CARE AR PUTEA DESCHIDE UȘI ÎN COMUNITĂȚILE ÎNSTĂRITE ȘI CORPORATE. În acest scop, voi cere niște sugestii unor contacte bune de-ale mele”.
Menționăm că, în acest moment, se derulează, în instanță, mai multe procese deschise de obștile de moșneni din munșii Făgăraș, care au rămas fără păduri și fără fânețe, care au rămas fără resurse de supraviețuire.
