Institutul Naţional de Statistică a lansat, ieri, Anuarul Demografic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.
Din acesta rezultă faptul că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Stastica, Tudorel Andrei. Preşedintele INS a declarat că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidenta a ţării. Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat. Preşedintele INS a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Andrei a mai spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii. Acesta a precizat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie,
România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie. În context, preşedintele INS a precizat că nu crede că rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singură rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii. Tudorel Andrei a precizat că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori. În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populaţia României a devenit preponderent urbana. Anuarul demografic al României mai arată că densitatea cea mai mare a populaţiei se regăseşte în judeţele care conţin polii de creştere economică, respectiv Iaşi, Constantă, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atactie pentru forţa de muncă.
