Astăzi, în prima vineri după Paște, credincioșii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, o zi cu profunde semnificații religioase, dedicată Maicii Domnului și puterii ei de a mijloci vindecarea celor bolnavi.

Sărbătoarea are la bază o minune consemnată în apropierea Constantinopolului, unde, potrivit tradiției, Maica Domnului l-a călăuzit pe viitorul împărat Leon cel Mare către un izvor cu apă tămăduitoare. Acolo, după ce a dat să bea unui orb și i-a spălat ochii cu acea apă, bărbatul și-a recăpătat vederea.
În semn de recunoștință, împăratul Leon a construit o biserică pe locul izvorului, numită „Izvorul Tămăduirii”. Mai târziu, alți împărați bizantini au ridicat lăcașuri de cult tot mai mari, considerând acel loc sfânt. Până astăzi, credincioșii care vizitează actualul Istanbul pot ajunge la biserica Izvorului Tămăduirii, unde izvorul se păstrează într-un paraclis subteran din secolul al V-lea.
Apa sfințită – simbol al binecuvântării și al speranței
În această zi, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujba Aghiasmei Mici, în cadrul căreia se sfințește apa ce este apoi folosită pentru binecuvântarea oamenilor, gospodăriilor și a animalelor. Credincioșii obișnuiesc să o consume pe nemâncate și să stropească locuințele pentru sănătate, spor și protecție divină.
Izvoare tămăduitoare în România
Mai multe locuri din țară sunt recunoscute pentru apele lor considerate tămăduitoare:
- Mănăstirea Ghighiu, cu izvorul și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni;
- Mănăstirea Dervent, unde se află un izvor ce amintește de trecerea Sfântului Apostol Andrei;
- Mănăstirea Horăicioara, vizitată de pelerini din întreaga țară pentru izvorul ei cu puteri vindecătoare.
Tradiții vechi păstrate cu sfințenie
În unele regiuni, ziua Izvorului Tămăduirii era momentul ideal pentru tineri să facă legământ de prietenie pe viață, cunoscut sub numele de „înfrățire” sau „însurățire”. Această ceremonie implica jurăminte solemne, schimburi de obiecte simbolice, ospăț și dans, iar relațiile astfel create erau respectate toată viața, asemenea celor de sânge.
Această zi sfântă amintește credincioșilor de puterea credinței, de speranță și de ajutorul divin care se revarsă prin mijlocirea Maicii Domnului.