Compania Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (II)

0

Opinia Transilvană și Incisiv de Prahova continua sa va prezinte, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.

In acest serial,urmează toate probele, inclusiv inregistrari audio si va solicita oficial institutiilor statului luarea masurilor legale care se impun.

Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru  si omul lui Florian Coldea.

DEZVĂLUIRI – Compania Națională a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justiția” din Romania.

Tudor Ion si faptele penale savarsite, constand în devalizarea și furtul  averii unor  foste companii de stat trecute prin procedura de lichidare, în speta fiind vorba de Compania Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva- Filiala Poiana Ruscai, precum și de filialele Bradmin și Anina ale aceleiasi companii.

Existența unei structuri infractionale organizate, din care acest practician în insolventa face parte.

Cu siguranța, este important de precizat faptul ca cele cele doua firme de insolventa , IT Management  Advisors și Tudor & Asociatii nu au acționat de capul lor. Este imposibil ca cineva, oricat de dibaci sau profesionist ar fi, sa aibă acces în calitate de lichidator în atât de multe  proceduri de insolventa ale atât de multor  foste companii de stat, toate având un patrimoniu imens în imobilizari necorporale, clădiri, utilaje, spatii de producție sau depozite, construcții peste construcții, incinte industriale, bunuri , munți de potențial fier vechi valorand chiar și în aceasta forma foarte mulți bani, și mai presus de toate, terenuri.

Terenuri insumand mii de hectare, expropriate în anii constructiei socialiste, terenuri cu situație juridica nelamurita din punct de vedere al situației de carte funciara,  care au constituit o prada ușoară.

Aceste mize au făcut cu siguranța ca firmele de insolventa ale lui Tudor Ion sa servească unor interese „oculte”, care au putut manipula proceduri judiciare, făcând în așa fel încât furturile în cascada, pedepsite de latura penala a Legii 85/2006, sa nu fie observate de judecatorul sindic și de Adunarea Creditorilor, să fie de-a dreptul ascunse de procedura, și mai mult, sa împiedice orice ancheta a acestor fapte, prin mana unor procurori care refuza  sa înregistreze vreo sesizare penala cu privire la ele.

În spatele firmelor lui Tudor Ion stau alte persoane pe care le-a servit, pentru ca l-au ajutat sa intre în joc și sa comita ceea ce a comis.

În alte situații a atras după el sau a cumpărat alte persoane din administatia publica, persoane care au comis acte de complicitate în favoarea acestuia, emitand autorizatii de desfiintare și demolare strigator la cer de nelegale, în cazul de fata reprezentanti ai Primariei Hunedoara. Exista și alte primarii care i-au dat sprijin, cum exista și alta care l-a refuzat.

Averile pe care Tudor Ion le-a sustras nu au putut ajunge numai la el. A folosit firme și persoane interpuse prin care a derulat cascada de delapidari. Firme care în aparenta cumparau, dar vindeau mai departe, în același timp, cu preturi de 25 de ori sau 50 de ori mai mari. O clădire din Teliuc jud. Hunedoara vândută unei persone juridice contra sumei de 2000 de lei,  aceasta vanzand-o câteva zile mai târziu cu suma de… 200.000 de euro.

Aceste afaceri nu puteau fi comise fără ajutorul cuiva, sau colaborarea cuiva. Au existat multe persoane care au intervenit pentru el salvandu-l de DNA, nume grele gen Sorin Frunzaverde.

Exista posibilitatea decopertarii întregii participatii juridice. Trebuie urmăriți banii, și anchetate persoanele care au atins banii.

Va întrebați pe buna dreptate cum de a fost posibil așa ceva în cadrul unei/unor proceduri judiciare. Supravegheata de un judecător sindic. Nu știm ce vina poarta judecatorul Adina Camelia Iftimus de la Tribunalul Hunedoara. Credem ca a fost de buna credința, din moment ce actele frauduloase nu au fost raportate la dosarul de faliment. Aceasta este realitatea constatata de investigatia ziarului Incisiv de Prahova, în urma studierii dosararelor.

Dacă a știut ce face, înseamnă ca este și judecatorul vinovat. Dorim sa credem ca a fost de buna credința.

Indicam organelor de cercetare penala o societate de „consultanta financiara” prin care Tudor Ion spala banii sustrasi din falimente. Se numește Master Recovery Bucuresti, este condusa de un anume Calin Oancea, fost angajat al lui Tudor Ion la IT Management Advisors, firma in spatele caruia se afla generalul in rezerva SRI, Florian Coldea.

Iată așadar ca o multime de persoane  l-au sprijinit, încurajat, ajutat  pe Tudor Ion sa comita aceste fapte.

Iar probabilitatea ca o rețea organizata de fraudatori ai procedurilor de faliment indreptate fata de fosti mamuti industriali sa stea le baza acestor afaceri incredibile este destul de mare.

CNCAF Minvest Deva este compania care a avut în portofoliu activitatea de minerit și extragere a minereurilor respective, iar Filiala Poiana Ruscai se ocupa cu extragerea minereului feros în zonele Teliuc, Ghelari și alte mine din acești munți, alimentand decenii activitatea Combinatului Siderurgic Hunedoara.

Odată cu moartea mineritului în Romania, cadavrele acestor intreprinderi de stat au rămas așteptând putrefactia. Nu putrefactia a intervenit, ci procedura fireasca a falimentului în lipsa oricarei reorganizari.

În evidentele contabile, datorii imense, cele mai multe fiind datorii la bugetul de stat, principal creditor în viața fiind astfel ANAF-ul.

Luând cunoștința în anul 2008 despre faptul ca Minvest-ul , în dificultate financiara și cu conturile blocate de ANAF, vinde clădiri dezafectate din patrimoniu, denuntatorul a luat decizia sa achizitioneze patru asemenea clădiri în fosta incinta a Uzinei de Preparare Teliuc. Le-a cumpărat, le-a plătit, și a încercat demararea unui proiect de edificare a unui complex turustic în acel loc, situat la câțiva km. de Hunedoara, spre zona de agrement a lacului Cincis.

Terenul aferent cladirilor, nefiind intabulat în CF în favoarea statului roman în urma exproprierilor , a rămas sa fac toate demersurile pentru a obtine și vanzarea terenurilor, poveste complicata ce nu face obiectul memoriului.

În scurt timp, se declanseaza procedura de faliment fata de filiala Poiana Ruscai a Minvest, și este numit lichidator judiciar SCP IT Management Advisors SPRL Timisoara, condusa de Tudor Ion. Dosarul cu nr. 7450/97/2008 al Tribunalului Hunedoara.

Având un drept de superficie asupra terenului, în acea perioada a încercat sa obțina de la Primaria Hunedoara autorizatiile necesare investitiei sale. In mod bizar pentru dansul dar nu si pentru noi, s-a izbit de un refuz concertat, bazat pe minciuni, scandal, amenzi, primaria Hunedoara făcând tot posibilul în  a il descuraja . Cladirile pe care le-a cumparat se aflau în zona de interes a lichidatorului, care incepuse deja sa „valorifice” tot ce putea , în acea incinta aflandu-se mai multe clădiri, nu doar ale sale.

În același timp, lichidatorul a obținut de la Primaria Hunedoara autorizație de desfiintare asupra cladirilor din incinta, desi ar fi trebuit sa i se respinga , pentru acelasi motiv invocat in cazul acestuia, si anume mincinoasa sustinere de catre reprezentantii primariei a faptului ca acele cladiri s-ar afla pe teritoriul Teliucului, si nu a Hunedoarei. Minciuna in timp a fost dovedita, important este indiciul care arata tratamentul discriminatoriu. Interesele lui Tudor Ion au fost intampinate cu slugarnicie.

Documentul care ii permisese obtinerea autorizatiei:

Este un contract de asociere în participatiune, cu nr. 324/30.04.2010, încheiat de lichidatorul Tudor Ion, în numele CNCAF Minvest Deva în calitate de „asociat-prim”, și o societate din Hunedoara, Valmet Production SRL în calitate de „asociat secund” (apartinand unui anume Ilisei Mircea, anchetat și arestat în alt dosar a DIICOT Alba-Iulia). Prin acest contract , asociatul secund plătește suma de 25.000 de lei, și primește dreptul de a se ocupa de demolarea activelor din incinta Uzinei de Preparare Teliuc, urmând ca beneficiile să fie împărțite apoi jumi-juma.  Asociatul secund intra și el în faliment după 27 de zile, astfel ca este înlocuit prin aditionalul din 27.05.2010 cu un nou asociat secund , SC Uzin Grup Vest Hunedoara, apartinand…aceluiasi Ilisei Mircea. De notat, ghiciti cine se ocupa de falimentul Valmet ca lichidator ? Un singur raspuns.

Asociatul secund  „muncește” din greu la efectuarea activitatilor de demolare, cu mana doar pe stilou, semnand un contract, nr. 4251/16.08.2010, prin care vinde întreaga cantitate de fier vechi ce va rezulta din demolare către SC Remat Scholz SRL Drobeta Turnu-Severin, contra sumei de …500.000 de lei !

Iată așadar o operațiune demna de un gospodar adevărat, menit sa valorifice cu maxim de randament activele debitorului, în interesul procedurii și al creditorilor. Creditor majoritar statul roman prin ANAF.

Remat Scholz plătește banii, vine, demoleaza tot. Printre altele, demoleaza și o clădire care îi aparținea denuntatorului, și pleacă cu fierul vechi. Cu siguranța s-a ales și cu profit.

Deci asociatul secund se alege cu 250.000 de lei conform contractului încheiat cu lichidatorul, semnand doar un act de vanzare-cumparare. La atât s-a limitat activitatea lui.

S-au dat ceilalți 250.000 de lei? Nu. N-au ajuns la creditori, pentru ca operațiunea a fost ascunsă de lichidator procedurii judiciare.

Un prim aspect. Actul juridic al asocierii în participatiune este nul absolut.

Nu doar fiindcă este evident ilicita cauza, frauda la lege, ci fiindcă Legea 85/2006 nu permite unui lichidator sa vanda bunurile debitorului decât printr-un procedeu de vanzare aprobat de Adunarea Creditorilor, și validat de judecatorul sindic. În nici un caz nu i se permite de lege sa facă afaceri, sa intre în asocieri.

Chiar și trecând peste aceasta nelegalitate, și acceptand-o ca normala, poate din necunoastere, studiind dosarul de faliment mai târziu, după închiderea procedurii, în vederea efectuarii unei expertize, nu mica ne-a fost mirarea sa constatam ca acest contract nu a fost raportat la dosar, nu exista nici o urma a sa, și nici o urma a vreunui ban care s-a încasat pentru demolarea acelor active !

Ce explicație se poate da ? A uitat  lichidatorul sa o facă ? Sau a vrut sa nu se afle despre afacere ?

 

Concluzie:

Un profesionist al acelei legi, încheie un act pe care știa ca n-avea voie să-l încheie, scopul fiind acela de a da aproape pe gratis , altuia, contravaloarea unei părți din averea debitorului, pe care el trebuia sa o dea de fapt creditorilor. Iar creditorul cel mai mare era bugetul de stat. Nu suna și mai bine? Aceștia au fost pagubiti. Si aceasta în cadrul unei proceduri judiciare.

O cauza ilicita.

Aceasta cauza ilicita, consta in a da dreptul unui tert, (despre care Adunarea Creditorilor și judecatorul sindic nu stiau nimic), contra unui preț minuscul, sa vanda mai departe altuia cu un preț de 20 de ori mai mare, dezmembrarea unor active ale debitorului, și sa ia el banii. Ce ar putea să-l determine pe un lichidator sa facă o asemenea afacere, inexplicabil de proasta pentru toți ceilalți participanti la procedura, dandu-le creditorilor 25.000 de lei (pe care nici nu i-a dat de fapt, ascunzandu-i) iar asociatul tău partener , care a „cheltuit” acești bani, sa vanda mai departe pe 500.000 de lei, unui al treilea ?

De ce nu ai vândut tu, lichidator, cu 500.000 de lei, dacă tot exista informația unui astfel de client? Și dadeai creditorilor toți banii ăștia? Sarmanul Florian Coldea de la SRI…

Ce este mai clar ca a știut ca o comis o ilegalitate, decât faptul ca a ascuns aceasta operațiune participantilor la procedura și judecatorului sindic, neraportand acea valorificare la dosarul cauzei? Pare greu de crezut, dar din cercetarea dosarului de faliment, se constata ca nu exista depus la dosarul cauzei acest contract, și nici banii nu au fost dați creditorilor.

Ascunderea faptei.

Legea 85/2006 descrie clar ce fel de acte juridice are voie sa încheie un lichidator.

Art. 116 pct. 2 din Legea 85/2006 spune ca „ metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua,va fi aprobata de Adunarea Creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului. Lichidatorul prezinta Adunarii generale a Creditorilor și regulamentul de vanzare corespunzător modalitatii de vanzare pentru care opteaza.”

Deci modalitatile de vanzare sunt enumerate limitativ. În plus, se elaboreaza un regulament de vanzare.

A existat în cazul de fata vreun regulament ? S-a aprobat modalitatea de vanzare de către Adunare ?

Nu. S-a încheiat „pe sestache” un contract de asociere în participatiune. Prin care lichidatorul a dat contra sumei de 25.000 de lei, (care nu se știe unde au ajuns) dreptul asociatului sau de a vinde contra sumei de 500.000 de lei, fierul vechi din demolari, unui tert, care sigur a câștigat și el din afacere.  Aceasta operație, acest act juridic nu a ajuns la cunoștința nimănui din cadrul procedurii. Oare a uitat ? Sau n-a știut ca trebuie? Cum s-ar putea gândi de către oricine, ca a uitat sau n-a stiut?

Ceea ce a făcut lichidatorul se regaseste la art. 145 din Legea insolventei -, ca infractiune: Delapidarea ,  în doua variante normative, la care se pedepsește si tentativa.

În cazul de fata este evident vorba de art. 145 alin.2. Cu consecinte grave.

S-a reclamat aceasta frauda precum și abuzurile in serviciu ale Primariei Hunedoara la parchet.  S-a format dosarul 3373/P/2010 la parchetul local Hunedoara, reclamand prejudicii și pierderi pe care le-a suferit denuntatorul . Când s-a ajuns la suma de peste 1 milion de euro ca prejudiciu, dosarul a fost declinat la DNA Alba primind nr. 67/P/2014. După 4 ani. După încă un an, deși elementele erau descrise pe larg, nici un organ nu a catadicsit să ia în seama sesizarea, și sa cerceteze faptele lichidatorului, de la care era evident ca pornise totul.

S-au cercetat abuzurile în serviciu doar, iar în iunie 2015, DNA Alba a dat o soluție de clasare fata de abuzurile în serviciu, nementionand în dispozitiv nimic despre măcar o clasare a cauzei fata de Tudor Ion pentru faptele sale. Ca și cum sesizarea nu ar fi existat. Refuz complet.Iar saracutul Florian Coldea…

Atacand ordonanta la procurorul ierarhic superior, acesta a respins plângerea, sustinand doua tampenii, una cât el de mare, ce face de ras profesia de procuror , și una un pic mai mica, dovada ca procurorul șef ori n-a priceput despre ce e vorba, ori n-a vrut sa știe despre ce e vorba. Ori a vrut să acopere pe cineva.

Pagina a 3-a a ordonantei 23/II/2/2015 /17.06.2015 , la mijloc:

Asocierea in participatiune este un contract scris, în baza caruia doua persoane fizice/juridice, fără a crea o noua entitate juridica, convin sa intreprinda una sau mai multe operațiuni, și nu se confunda cu lichidarea bunurilor din averea debitorului aflat în stare de insolventa, pentru a fi incidente dispozitiile art. 116 din Legea 85/2006”

Stai și te întrebi dacă semnatarul rândurilor, procuror sef serviciu DNA vorbește serios.

Sigur ca asocierea în participatiune e una și lichidarea e alta. Întrebarea este : avea voie lichidatorul sa facă așa ceva? Nu. Procurorul șef se refera la asta ca și cum ar fi fost separata de lichidare, și totul a fost astfel normal.

Adică lichidatorul a făcut afaceri private cu bunurile debitorului, instrainandu-le, dar nu a fost vorba de lichidare? Deși era numit și acționa exact într-o procedura de lichidare a acelor bunuri? E vreo gluma pe care profanii nu o pot înțelege?

Răspund cu o gluma. Pai nu, normal ca n-a fost lichidare, nici nu a înștiințat judecatorul sindic și participantii ce face. Deci lichidatorul are dreptul sa facă tot ce-i place lui pe lume, din perspectiva DNA.

Și având în vedere asta, în pagina următoare a ordonantei : „raportat la aspectele de fapt și drept analizate, sustinerea ca activitatea lichidatorului Tudor Ion în legătura cu incheierea acestui contract, ar avea conotatii penale, este nefondata”. Desi in dispozitivul ordonantei procurorului de caz nu exista vreo solutie data fata de faptele lui Tudor. Nimic

Merita citite aspectele de fapt și de drept de care vorbește procurorul șef .

În prezent, ordonantele sunt atacate prin plângere la judecatorul de camera preliminara la Tribunalul Hunedoara, astaptand judecata în camera de consiliu, in data de 25 octombrie a.c., in dosarul numarul 3599/97/2018.

Purtand multe lupte , pe diverse „fronturi juridice”, s-a ajuns în posesia multor documente, care arata ca acest gen de operațiuni frauduloase a fost practicat de Tudor Ion și în cadrul altor lichidari, culmea, ale altor filiale CNCAF Minvest, cazul filialei Bradmin și SC Miniera Banat Anina.

În cazul Filialei Bradmin, Tudor M.Ion, în numele CNCAF Minvest încheie „asocierea în participatiune” nr. 75/07.03.2013 cu firma SC Steel Processing SRL Calan , careia contra sumei de 50.000 de lei ii da dreptul sa demoleze cladirile Minei Barza și ale Uzinei de preparare Gura Barza. Nu se mai prevede împărțirea vreunui beneficiu, de ce ar fi fost nevoie de asta?

Banii, cei 50.000 de lei se plătesc prin ordinul de plata nr. 15/08.03.2013, a doua zi după semnarea contractului, însă ciudat, nu de către SC Steel Processing, ci de alta firma, SC Radu Metalsid SRL, la „ordinul” SC Steel Processing. De ce ? Cumva aceasta firma a fost cea care a efectuat de fapt demolarea, și a „cumparat” de la Steel Processing pe un preț bun de tot fierul vechi rezultat, ca și în cazul SC Remat Scholz Turnu Severin?

Se poate verifica ce profit a făcut Steel Processing Calan vanzand fierul vechi rezultat. Demn de verificat dacă acest contract a fost raportat la dosarul de faliment , și dacă judecatorul sindic l-a verificat de legalitate sau nu.

In prezent, in zona minei Barza si a fostei Uzine de preparare din valea Brezei, langa Brad, zici ca a trecut razboiul mondial.

La Anina, dreptul de a demola cladirile incintei Uzinei de Preparare ajunge la SC Turnovi SRL Manareu (lângă Hunedoara), care cere autorizație de desfiintare de la Primaria Anina. Nu știm prin ce contract de asociere. Dar printre numele care apar, exista unul familiar, SC Uzin Grup Vest Hunedoara, Mircea Ilisei, care prin factura seria UGV nr. 2662/03.12.2010, vinde către SC Turnovi contra sumei de 124.000 de lei „imobil denumit generic construcții vechi”.

De unde avea SC Uzin Grup Vest acea clădire ? O cumparase se pare ca de la o firma obscura din Hunedoara, (atenție, afacerea e în jud. Caras-Severin, loc de bastina și pelerinaj a lui Tudor Ion) , pe nume SC Alin Best SRL. Aceasta cumparase „imobilele denumite generic”, conform facturii 988/28.04.2010 de la SC Miniera Banat SA, în faliment, sigur prin lichidator.

Turnovi incearca sa obtina autorizatia de demolare, o obtine, dar ghinion! Exista pe lume si oameni onesti. Primaria Anina verifica din nou documentatia, si anuleaza autorizatia, intrucat nu se dovedise dreptul de proprietate in favoarea solicitantului. Deci la Anina s-a putut proceda legal, la Hunedoara sau Brad nu. Toata administratia locala a fost in genunchi in fata lui Tudor.

 

Un alt aspect interesant. În cadrul lichidarii Filialei Poiana Ruscai, lichidatorul vinde la „licitatie” o serie de clădiri, pe preturi de trei lei. Printre ele, prin vanzare directa, clădirea sediului filialei din Teliuc. Suma , în jur de 2000 de lei.

La câteva zile după vanzare, noul proprietar o vinde mai departe cu suma de 200.000 de euro.

Suntem siguri ca o (re)cercetare a dosarului de faliment, și o urmărire în teren a „rezultatelor”, și a ceea ce a lăsat în urma lichidarea, vor scoate la iveală suprize multe pentru un organ de ancheta eficient.Incisiv de Prahova va sesiza si Inspectia Judiciara, punctual pe fiecare procuror si/sau judecator care a incalcat legea cu rea-credinta.

Problema terenurilor.

Sub aceste clădiri, precum si în toată zona ce fusese administrata de companiile de stat, se afla teren. Iar terenul costa bani, mai mulți decât fierul vechi.

Aceste terenuri au avut și au probleme: statul roman nu s-a obosit sa intabuleze dreptul sau de proprietate, rezultat din exproprieri, în cartea funciara.

Valorificarea lui presupunea acest lucru.

Denuntatorul a  reușit sa cumpere terenul ce revenea cladirilor sale în câțiva ani, după insistente imense și indelungate la Ministerul Economiei, platind chiar acesta toate cheltuielile legate de obtinerea atestatului dreptului de proprietate, și intabulare.

De restul terenurilor s-a ocupat Tudor Ion.

N-a intabulat nimic. N-a vândut nimic. Și totuși, peste 250 de hectare de teren, situate mai sus de incinta Uzinei de preparare Teliuc, în zona lacului rezultat din inundarea minei, au intrat în posesia unei persoane misterioase. Pentru aceste terenuri, respectivul anonim incaseaza fonduri de la APIA. Sunt peste 250 de hectare.

Ca sa accesezi fonduri trebuie sa dovedești dreptul de proprietate. Cum a ajuns acea persoana proprietar pe terenul statului, fără o vanzare ? I-a concesionat Tudor terenurile pe 250 de ani?

Suntem în posesia planurilor de situație, a hărților, a situatiilor de carte funciara a tuturor terenurilor filialei Poiana Ruscai, pentru a se putea verifica ce s-a întâmplat cu acestea, documente pe care le vom pune la dispozitia organelor de cercetare penala.

Dacă pentru clădiri Tudor Ion i-a imbogatit pe unii, și s-a ales sigur cu partea leului, cât de mult i-a imbogatit pe alții cu terenurile ? Cât o fi primit el și cei cu care este în legătura? Iar, saracutul Florian Coldea de la SRI…

Pe unul dintre procesele verbale de licitatie a cladirilor de la Teliuc, veți observa un nume în „juriu”. În comisie. Calin Oancea. La acea vreme era angajat în cadrul IT Management a lui Tudor Ion.

În prezent, pastoreste în Bucuresti o firma de consultanta financiara, Master Recovery. Prin aceasta firma paravan, banii negri proveniti din lichidari sunt spalati prin diverse operațiuni. Aceasta societate este depozitara sau proprietara unor active uriașe, de ordinul zecilor, sutelor de milioane de euro.

Explicabil.

Cardasia dintre Tudor Ion și Calin Oancea este evidenta. Unul l-a crescut pe celălalt, iar ultimul, din recunoștință își ajuta maestrul.

Tudor Ion nu mai este la IT Management Advisors. Și-a părăsit propria corabie, și a fondat o alta firma, Tudor și Asociatii. De ce oare ? N-a fost mulțumit de propria sa firma ? A vrut sa înceapă o viața noua? Sau se simțea neliniștit pentru ce lasase în urma?

Interceptarile telefonice

Ca intr-un film de Tarantino, la fel de incitant.

In anul 2008, dupa numirea ca lichidator a lui Tudor Ion,  denuntatorul a solicitat acestuia sprijinul pentru a obtine transferul proprietatii asupra terenului aferent cladirilor mele, crezand ca acesta va proceda probabil la intabularea tuturor terenurilor filialei companiei.

Tudor Ion i-a cerut 100.000 de euro pentru a face aceasta. Fiind socat de pretentiile acestuia, s-a sesizat DNA Alba cu privire la luarea de mita comisa de lichidator. Formandu-se dosarul nr. 70/P/2009, sesizarea denuntaorului a fost la inceput luata in serios, procedandu-se la interceptarea convorbirilor telefonice, si chiar la inregistrari in mediul ambiental. Cum nu avea suma de bani pretinsa de Tudor, denuntatorul i-a promis acestuia ca ii va da un apartament in Timisoara, acesta fiind in principiu de acord.

S-a incercat organizarea unui flagrant, ofiterul de politie judiciara din cadrul DNA spunandu-i ca din interceptari rezulta destule elemente folositoare.

La scurt timp, acelasi ofiter l-a informat ca totul a cazut, intrucat a fost „tradat” din interior, Tudor s-a tras la fund, iar la procurorul DNA a intervenit personal maretul personaj Sorin Frunzaverde, tartore de Caras-Severin, protector din umbra al afacerilor lui Tudor Ion.

Imediat s-a dat si solutia din dosar, un NUP motivat telegrafic, din care reiese ca nu s-au conturat elemente care sa sprijine vreo sustinere cum ca Tudor ar fi vreun infractor.

Fiind parte vatamata, denuntatorul a solicitat dosarul la studiu precum si o copie a acestuia, permitandu-mi-se.

Astfel, acesta a ajuns in posesia transcrierilor din interceptarile telefonice ce erau atasate la dosar. Nu stim daca sunt toate, in orice caz constituie o lectura foarte interesanta.

Nici pentru un novice care le citeste nu este de neinteles faptul ca Tudor Ion dezvaluie in aceste convorbiri modul sau de lucru fraudulos din cadrul lichidarilor.

Treceti peste convorbirile legate de mita pe care i-a cerut-o, si veti gasi bucati suculente.

De exemplu,  in data de 05.05.2009, ora 19.42, Tudor este contactat de un personaj de la firma SC Debisud Import Export SRL Resita, str. Retezat nr. 16. Tudor il sunase initial, si acesta nu ajunsese la telefon. Dupa ce se imbratiseaza cu drag,Tudor il instiinteaza:

T – Vroiam sa iti spun ca am castigat podurile. Macaralele

Cet: hai nu mai spune

T: Si vreau sa le vand la pret de fier vechi

Cet: hai nu ma innebuni  

T: Pe voi va intereseaza?

Cet: Pe noi ne intereseaza, cum sa nu.

T: sa le aveti acolo. Le folositi

Cet: incredibil! Cum ai reusit?

T: Nu suntem butic. Ti-am zis ca exista posibilitatea sa…no. sa si pierd, dar uite ca nu am pierdut.

……………………………………………………………………………………………………………………………

T: O sa dau un anunt prin 20 sa fie licitatia. Dar pana atunci trebuie sa vorbim.

 

Rezumat pe intelesul tuturor:

Tudor Ion este lichidator intr-o procedura. Printre bunurile supuse lichidarii se afla poduri rulante mobile, instalatii de ridicat aflate intr-o hala sau mai multe hale industriale.

Contacteaza un personaj de la o firma resiteana, cu care se imbratiseaza cu drag oricand.Se refera la bunurile supuse lichidarii ca si cum le-ar fi castigat. El.”Am castigat podurile.Macaralele”. Ii explica personajului ca el, Tudor Ion, vrea sa vanda la pret de fier vechi. De unde rezulta ca nu Adunarea Creditorilor stabilea pretul si modalitatea de vanzare, ci el era stapan acolo. Din moment ce pretul de fier vechi este vointa lui, inseamna ca ar fi existat poate si alta varianta, nu?.

Ii ofera „pretenului” bun de imbratisat acele poduri, la pret de fier vechi, dar ca sa le foloseasca ! Acesta accepta bucuros,permitandu-si sa refuze ceea ce  nu se mai poate autoriza ISCIR, deci e clar ca le doreste pentru folosinta.

Atentie la finalul frazei cu organizarea licitatiei. Se termina cu : dar pana atunci trebuie sa vorbim. Ce sa vorbeasca?  Cu siguranta detalii legate de partea leului, sau de persoana interpusa care va aparea in peisaj.

Imaginati-va cum la un astfel de telefon a raspuns seful SC Remat Scholz Turnu Severin sau cel al Turnovi Hunedoara, sau oricare altul dintre cei interesati sa dea bani. Pentru ca urma sa se dilueze, afacerea se face printr-un intermediar, „asociat secund”, care aparent cumpara , dar ca sa dea mai departe. E posibil scenariul, rezultand din acte.

Convorbirea e putin mai lunga, merita citita.

Infractiunea nu s-a prescris inca.

 

Nivelul relatiilor lui Tudor si accesul acestuia la complicitatea sau ajutorul institutiilor statului sau organelor judiciare, din alte convorbiri:

30.04.2009, vorbeste cu o persoana importanta de la Comisariatul de Mediu Hunedoara. Acesta ii spune : „am vorbit cu seful lu doamna Sturza, doamna judecator Sturza, mi-a spus ca nu este nici o problema sa semnati actele de mediu (desi Tudor inca nu preluase legal documentele). Probleme sunt in cazul implicarii economice. Dar actele de mediu se pot semna fara nici un fel de problema.”

Livia Daniela Sturza , fost judecator sindic la Tribunalul Hunedoara, in prezent judecator la Curtea de Apel Alba-Iulia. La acea vreme, „sef” al ei , presedintele instantei, era Tiliciu Daniel, iesit intre timp la pensie.

O alta convorbire din 05.05.2009, ora 15.02, in care ii spune unei doamne ca a fost „la sustinerea unei teze de doctorat a lui Ciobi Nas, prietenul nostru de la Curte.”

 

Printre altele, Tudor Ion face si angajari  pentru lichidarea Bradmin, pe care care a dezmembrat-o ca fier vechi. Convorbirea din 11.05.2009, ora 9.54, cand ii da ordin unei colaboratoare sa o angajeze pe doamna Lenmac Violeta in post de consilier.

T…ca si consilier o angajezi. Cu 3000 de lei brut cu program de 8 ore.

Cet: consilier? Ce fel de consilier?

T: Consilier.

Cet: Pai nu. Ca trebuie sa scriu acolo, sa caut in codul COR.

T: pe partea asta de mine. Pe parte de mine daca exista, ceva specific domeniului minier. Consilier inchideri mine. Sau eu stiu? Ceva de genul asta.

 

Cum am dezvaluit mai sus despre vanzarea pe trei lei a cladirilor filialei Poiana Ruscai, aflate in Teliuc, cladiri ce au fost apoi vandute pe sute de mii de euro, cele mai interesante convorbiri le poarta Tudor Ion cu un personaj misterios, ce foloseste o cartela prepaid cu nr. de telefon Vodafone 0727917292.

Aceasta persoana refuza sa se intalneasca cu Tudor Ion in zona sediului Minvest din Deva, pentru a nu fi vazut de „oamenii” de acolo. Se intalnesc la acest personaj acasa in data de 09.04.2009, pentru a sta de vorba linistiti.

De remarcat faptul ca Tudor i se adreseaza cu apelativul „sa traiti”. In convorbirea din acea data de la ora 11.56, individul misterios ce foloseste cartele prepaid, desi pare „scula” importanta, ii spune lui Tudor ca se vor intalni si cu „omul, cu directorul”.

La cateva zile dupa aceste discutii, Tudor da dispozitie ca Lenmac Violeta sa fie angajata ca si consilier inchideri mine. Intr-o convorbire ulterioara, Violeta Lenmac se ocupa de ridicare de proiecte si documente de la Cepromin Deva.

 

In data de 25.05.2009, misteriosul individ important il suna de Tudor la ora 13.57. Continutul convorbirii merita redat in intregime:

Tudor: Alo.

Cet: Alo. Ce faci frate?

T: Uite acuma am ajuns pe la birou. Am fost pe la scoala.

Cet: Da? Ai fost la treaba. Am fost la Teliuc astazi.

T: Asa.

Cet: Pai bai fratioare, pai tu ai acolo un cartier intreg de vanzare. Toate casele de la frontul doi sunt a minei…

T: Uite ca nu stiam, nu mi-au spus domnii nostri care trebuiau.

Cet: Pai is vreo 10 case din alea de colonie lungi. Am fost la motel la Cincis acolo unde au ei baza. Ii brici.Totul e vopsit, aranjat, numai sa o preluam.

T: Da, frumos.

Cet: Sa scoatem la vanzare tot ii brici.

T: Da,da,da. Numai trebuie sa vedem cum au dat-o ei pierduta.

Cet: pai ei au zis asa: ca a fost a sindicatului si sindicatul a predat-o la sindicatul de la central. Pai stai ba putin, pai a fost a intreprinderii miniere. Sindicatul a cui a fost?

T: pai a intreprinderii, nu putea sa fie a sindicatului.

Cet: Pai da. Este un tip care a inchiriat-o de la mina zicea ala, de acolo de la Teliuc.

T: Da, pai aia tot a minei trebuie sa fie.

Cet: Fii atent, ca o sunat-o pe Violeta de la Conversmin de la Deva….ca ce l-o cautat…eu am vrut sa scoata toate proiectele care s-au executat in mina Teliuc si in mina Ghelari termen miercuri…toate proiectele de investitii a minei Teliuc si Ghelari. Sa le predea. Pai or intrat in stress ca acuma zice „stai domnule, dar noi am avut dispozitie de la finante, de la Renel, de la asta sa vindem niste obiective de acolo din…” „Domnule, pe mine nu ma intereseaza ce ati avut dumneavoastra. Mie imi dati proiectul. Ca in proiect se vede exact ce ati vandut , cat fier vechi ati vandut, cat fier o fost in investitia respectiva, cat ati vandut cu acte, cat fara acte. Tot ce ati construit din materialele de pe mina sunt a minei chiar daca nu au fost inventariatesi au fost folosite de mina Teliuc”. Zic: „domnule, lucrurile sunt foarte clare. Domnul director, dumneavoastra sunteti pus aici ca sa administrati si sa gospodariti. Sa puneti la dispozitia lichidatorului toate actele necesare” Zic „eu va spun, prima faza este cererea, a doua este plangerea la politie, plangerea penala la politie ca nu puneti la dispozitie toate actele necesare si pe urma o sa vedeti ca organele de politie o sa caute”. Dar problema importanta este ca politistul care o raspuns de…o fost inginer la Ghelari. Si o fost coleg cu mine. Vlad Doinel. Si ala stie tot.

T: Asa. Foarte bine.

Cet: Asta stie tot, tot, frate. Are si inventarul la tot de acolo. Eu o sa il abordez.

T: tre sa il intrebam unde sunt.

Cet: Eu o sa il abordez pe asta, ca is prieten foarte bun cu el. Dar stii tu ca trebe 3 luni sa treaca.

T: da, da,da, am inteles.

Cet…Omul ii domn. Si omul te recompenseaza. Dar trebe sa ne ajuti.

T: Am inteles.

Cet: Sa vad in ce forma, cum. No poimaine plecam la Petrosani.

T: Ok. Bine, frate.

Cet: No, facem cerere oficiala din partea voastra, din partea firmei sa dea toate actele si procesul verbal de predare a minei Anina. Ca acolo se vede tot. Ca acolo in procesul verbal de predare de la regie la sucursala trebuia sa fie toate investitiile, tot.

T: Si documentatiile si tot.

Cet: Ai primit pe fax ce ti-a trimis Violeta?

T: da, da, le-am primit, le-am vazut.

Cet: No, acuma vreau ca miercuri sau joi sa declanseze…la Teliuc masuratoarea la uzina.

………………………………………………………………………………………………………………………..

 

Iata un om misterios, care nu poate sa-si ascunda bucuria ca Tudor Ion are spre vanzare niste active frumusele la Teliuc, despre care acesta nici nu stia inca , pe care „le scoatem la vanzare” sau „ sa o preluam”. Remarcati pluralul. Preluarea se refera la baza sindicatului de la Cincis, care e in stare excelenta, vopsita si aranjata.

Acest personaj nu se sfieste sa intimideze un director cu plangere penala, pentru ca le pune piedici in afaceri.

Ii da dispozitie lui Tudor ce adresa oficiala sa redacteze si sa trimita din partea firmei de insolventa catre conducerea companiei sau sucursalei Anina.

Acest personaj este cunoscut in Minvest, asadar. A fost coleg cu politistul  Vlad Doinel care s-a ocupat de…nu stim de ce s-a ocupat. Vom reveni cu acest individ…

Iar cineva, un domn, recompenseaza pe altcineva pentru servicii oculte.

De asemenea, personajul o controleaza pe noua angajata, Violeta Lenmac, ce se ocupa cu procurarea proiectelor si documentatiilor tehnice. Dorintele lui de declansare a masuratorilor la Teliuc sunt sfinte si trebuie aduse la indeplinire.

Daca nici din aceasta convorbire telefonica nu reiese caracterul organizat al retelei infractionale, precum si faradelegile comise de Tudor si toti complicii, acolitii si instigatorii care il foloseau, atunci nimic pe lumea asta nu mai este clar. Dar, iar saracutul Florian Coldea de la SRI cu a sa prietena, Kovesi de la DNA,,,

 

Incisiv de Prahova sta la dispozitia organelor de cerecetare penala cu toate informatiile, documentele si inscrisurile care probeaza aceste infractiuni savarsite de grupul de crima organizata mentionat.

Putem indica nume de martori. Aceasta Violeta Lenmac poate lamuri cine este personajul.

Un morman de documente abia asteapta sa fie ridicate. Mingea este la fileu. Oare mai avem organe de cercetare penala cu „vana” in Romania? Sau toate tremura de frica lui Coldea si Kovesi…inca…? (Ec Adrian Radu).

 

 

Distribuie

Lasă un comentariu

Top