Colonelul de contrainformații Doru Paraschiv lansează acuzații explozive privind anularea procesului electoral prezidențial, susținând că decizia ar fi fost concepută și aprobată în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024.
Într-o postare publică, Paraschiv afirmă că scenariul anulării alegerilor s-ar fi „născut” în mapa de documente pregătită pentru acea ședință de către secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea, și ar fi fost aprobat în unanimitate de membrii Consiliului, cu participarea tuturor șefilor serviciilor secrete din România.
Potrivit colonelului Paraschiv, generalul Șomordolea este „una dintre persoanele-cheie” care trebuie să spună adevărul despre presupusele manopere și infracțiuni comise de politicieni, magistrați și conducători ai structurilor de forță.
Acesta vorbește explicit despre implicarea judecătorilor Curții Constituționale, a procurorilor, precum și a unor instituții precum AEP, BEC și CNSAS.În cadrul audierilor din 28 și 29 ianuarie 2026, desfășurate în comisiile parlamentare reunite, Paraschiv susține că a cerut declasificarea totală a documentelor CSAT: ordini de zi, note informative, stenograme, înregistrări și procese-verbale de ședință, considerând că doar acestea pot demonstra modul în care ar fi fost luată decizia anulării alegerilor.
Colonelul merge mai departe și îl indică pe președintele României, Nicușor Dan, drept „beneficiarul anulării alegerilor”, sugerând că acesta ar fi sub presiunea opiniei publice pentru a prezenta probele care au stat la baza deciziei. În același timp, Paraschiv vorbește despre existența unei „grupări mafiot-oculte” aflate, în prezent, „în corzi”, inclusiv în raport cu partenerii externi ai României.
La doar o zi după aceste declarații, vineri, 30 ianuarie 2026, președintele României a semnat decretele prin care generalul cu patru stele Mihai Șomordolea este trecut în rezervă și eliberat, la cerere, din funcția de consilier de stat, fiind numit un nou secretar al CSAT.
Administrația Prezidențială nu a explicat dacă există vreo legătură între aceste decizii și acuzațiile formulate de colonelul Paraschiv. Până în acest moment, instituțiile statului vizate nu au prezentat public documente sau probe care să confirme sau să infirme afirmațiile.
