Astăzi, 30 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României, considerat „cel dintâi chemat” dintre apostolii lui Iisus Hristos. Această zi nu este doar un moment de sărbătoare religioasă, ci și o ocazie pentru păstrarea unor obiceiuri străvechi, care încă se mai practică în multe zone din țară.
În tradiția populară, noaptea de Sfântul Andrei este una plină de mister. Se spune că în această noapte se deschid cerurile, iar spiritele rele umblă libere printre oameni. Pentru a se proteja de forțele malefice, gospodinele obișnuiesc să ungă ușile și ferestrele cu usturoi, iar copiii își pun fire de usturoi la gât sau în buzunare.
Totodată, Sfântul Andrei este asociat cu ritualuri pentru dragoste și belșug. Fetele nemăritate își pun grâu la încolțit, crezând că viteza cu care grâul crește indică șansele lor de a se căsători în anul următor. În unele sate, se practică „descântecele de ursită”, când tinerele încearcă să afle cum va arăta viitorul lor soț.
O altă tradiție legată de această sărbătoare este observarea vremii. Se spune că dacă în noaptea de Sfântul Andrei cerul este senin, iarna va fi blândă, iar dacă este înnorat sau ninge, frigul va domina lunile următoare.
Sfântul Andrei este prăznuit și în biserici, unde credincioșii participă la slujbe speciale pentru a-i aduce mulțumire și pentru a cere ocrotire și binecuvântare. Aproximativ 700.000 de români își serbează astăzi onomastica, cei mai mulți purtând numele de Andrei, Andreea sau alte derivate.
Astfel, ziua de 30 noiembrie este un prilej de bucurie și reflecție, o sărbătoare care îmbină tradiția creștină cu cea populară, oferindu-le românilor un moment de apropiere de rădăcinile lor culturale și spirituale.
