Obiceiul “Păștenilor” la Cugir: Persoanele care au împlinit 60 de ani, pregătesc “paștile” pentru Noaptea de Înviere

0

În Miercurea Mare, în orașul Cugir, din județul Alba, are loc un obicei vechi, păstrat în tradiția locală de mai bine, de peste 70 ani.

Este vorba despre obiceiul “Păștenilor”, care a apărut prima dată în localitatea învecinată Vinerea, și inițiat de părintele paroh la aceea vreme, Ioan Săbău, în anul 1948.

În acest an, numărul “păștenilor” din Cugir, este de 56 (bărbați și femei), iar scopul acestora este acela de a pregăti şi împărţi Sfintele “Paşti” pentru întreaga comunitate.

Față de anii precedenți, procesiunea a fost una mai scurtă, din cauza restricțiilor impuse de autorități, în contextul pandemiei de coronavirus.

Evenimentul a debutat, la ora 15.00, cu o slujbă religioasă în curtea Bisericii „Sf. Treime” din oraș, iar apoi alaiul de “pășteni”, cu bărbații îmbrăcați în porturi populare în față, unii dintre ei purtând steaguri, prapori și icoane, urmați de grupul de femei, îmbrăcate la fel ca bărbații, în porturi populare specifice zonei din care provin, s – au îndreptat în procesiune, spre Biserica, Sf. Gheorghe”, pentru tradiționala poză de grup.

De aici, “păștenii” au revenit la Biserica „Sf. Treime”, unde aceștia au participat la o slujbă de sfințire a pâiniilor și a vinului care vor deveni mai apoi „paști” și care vor fi împărțite credincioşilor, după tradiționala Slujbă de Înviere.

Tot în cadrul slujbei,” păștenii” au participat și la un parastas în memoria colegilor de generație care au trecut „în neființă” înainte de a împlini vârstra de 60 de ani.

Același obicei va avea loc joi dimineață, și în localitatea Vinerea.

Istoricul obiceiului:

Obiceiul „Păștenilor” a apărut acum 68 ani, în anul 1948, în satul Vinerea, la inițiativa pe atunci a părintelui paroh Ioan Săbău, care a hotărât că pregătirea Sfintelor Paşti să fie făcută de persoanele care împlinesc în cursul acelui an 60 de ani şi care vor purta numele de „păşteni”. Acest obicei a fost preluat mai apoi și la Cugir. Este unul din cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mări a Postului Sfintelor Paşti.

Obiceiul începe cu mult înainte de Săptămâna Mare când are loc întâlnirea celor care au împlinit vârsta de 60 de ani în decursul anului respectiv. La Vinerea, în cadrul întâlnirii se stabilește de comun acord de cei prezenți, o familie, de regulă mai înstărită, care va oficializa în decursul desfășurării evenimentului rolul de gazdă. În acest scop gazdă va aduce în gospodăria sa pâinea, vinul și vasele noi de brad în care vor fi pregătite Sfintele Paști care vor fi oferite celor prezenți în biserică în Noaptea de Înviere.

La Cugir, „păștenii” se reunesc în casa parohială a preotului, unde se îndeplinește același ritual ca la Vinerea, de împodobire a vaselor (cu crenguțe de brad, flori) destinate paștilor. Vasele sunt ciubere inscripționate cu anul, crucea și urarea „Hristos a Înviat! Adevărat că a Înviat”. Cheltuielile sărbătorii destinate „păștenilor” sunt suportate de către cei 125 de pășteni de la Cugir, respectiv cei 56 de pășteni de la Vinerea.

La Vinerea, în Miercurea Mare preotul merge la casa gazdei pentru a o sfinți și pentru a se face sfeştanie în gospodăria proaspăt zugrăvită.

Urmează Joia Mare, zi de mare sărbătoare, când de dimineață „păștenii” se adună la biserica din localitate, iar în frunte cu preotul pleacă la casa pășteanului care a deținut rolul de gazdă. Acolo la casa acestuia se va face o slujbă religioasă, se vor împărți lumânăriile frumos împodobite cu verdeață, iar după slujbă, pâinea se va de pune în desagi iar vinul într-un butoi nou de lemn pentru a fi dus la biserică.

Este momentul în care paștile sunt duse la lăcașul de cult de către alaiul format din prapori, preoți, oficialități și „păștenii” îmbracați în costume populare. În fața alaiului merg bărbații cu desagii cu pâine, iar în spate femeile cu ciuberele împodobite cu verdeață, urmați de ceilalți participanți, fie săteni, fie invitați ai lor.

La biserică se continuă slujba de sfințire a vinului și a pâinei care vor deveni Sfintele Paști, la finalul căreia fiecare persoană servește un pahar de vin şi o felie de cozonac, așa precum „feliile de viață”, le-au adus urcușuri sau coborâșuri. În decursul aceleași slujbe ei participă și la un parastas în memoria colegilor de generație care au murit înainte de a împlini 60 de ani.

Obiceiul „Păștenilor” mai este întâlnit și într-un alt sat de pe cuprinsul județului Alba, în satul Loman, la 5 km de Săsciori.

Aici obiceiul este total diferit de cel de la Cugir sau Vinerea. În satul Loman, din Comitetul de Organizare a „Păștenilor” fac parte 100 de persoane, indiferent de vârsta purtată, care vor participa la pregătirea Sfintelor Paști cu produse și cei mai înstăriți cu bani.

În a doua zi de Paști, „păștenii” împreună cu preotul, slujitorii bisericii și locuitori din sat se strâng la o masă festivă.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top