NOSTRA SILVA SOLICITĂ CLARIFICAREA CIFREI DE 20 MILIOANE MC “LEMN DISPĂRUT”. ESTE SAU NU UN VOLUM TĂIAT ILEGAL DIN PĂDURILE ROMÂNIEI?

0

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România –  Nostra  Silva şi Fordaq – Comunitatea Forestierilor solicită Ministerului Mediului, Apelor și  Pădurilor să-și  asume  o  poziție  oficială  față  de  această  cifră  și  față de acuzațiile  care  afectează  capacitatea  de  export  a  industriei  lemnului, dar  și  imaginea  României.

Propagarea  în spatiul  public a  unei  cifre  de  20  milioane mc,  volum  de masă  lemnoasă taiată  ilegal  anual  din pădurile  României, neasumată  oficial  de nici o instituție  a  statului  român, inclusiv în media  internațională,  constituie  un atac  la  adresa industriei  lemnului  din România  cu   scopul  de  a afecta  exporturile  acestei industrii, care  aduce un aport  pozitiv de  aproape  3  miliarde de euro anual, aport esențial pentru echilibrarea  balanței  comerciale a României.

Considerăm  că asimilarea  diferenței  între  „volumul  disparut”  dat  de IFN și  volumul  recoltei  de masă  lemnoasă evaluat  prin APV-uri ca  tăieri  ilegale   este  o greșeală și o  dezinformare,  situație  care  trebuie  clarificată și asumată public de către autoritatea tutelară,    Ministerul Apelor  si  Pădurilor – beneficiarul studiului  IFN. Un aspect  esențial  pe care îl aducem în dezbatere este lipsa  de  logică și  de fundamentare  a blamării  industriei  lemnului  din România  pentru „tăierile  ilegale”  de păduri. Sensul  “tăierilor  ilegale”  trebuie  înțeles  mai  degrabă  ca  tăieri  neautorizate,  cu  diferite  grade de pericol  privind  afectarea  integrității  pădurilor,  asemănător  gradelor  de intensitate  ale  evaziunii  fiscale,  care  însoțeste  mersul  economiei:  de la evaziunea  fiscală benignă asociată  autoconsumului  gospodăriilor  populației,  la mica  evaziune  din  comerțul tradițional  și  până  la  marea  evaziune  fiscală.  Evaziunea  fiscală ca și  tăierile  neautorizate  de masă  lemnoasă  există și  vor  continua  să  existe.  Sunt necesare măsuri  eficiente de combatere și  de sancționare,  astfel încât să nu îngreuneze  mersul  economiei  naționale,  respectiv  al  economiei  forestiere!  După  cum  economia  naționala  nu  trebuie  culpabilizată  în  ansamblu  pentru  evaziunea  fiscală,  nici  economia  forestieră  nu  trebuie  culpabilizată în ansamlu  pentru  “tăierile  ilegale”. Raspunderea  este  individuală,  a fiecarui  operator  economic,  faptele  trebuie  identificate,  dovedite  și  sancționate, cu concentrarea  eforturilor  pe  zonele  de risc  și  în raport  de pericol  social  asociat  acestora!” – precizează reprezentanții Comunității Forestierilor.

Cifra de „20 milioane de mc tăieri ilegale” a fost prezentată ca fiind rezultat al Inventarului Forestier Național  –  Ciclul  II.  Fordaq – Comunitatea  Forestierilor și  Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România –  Nostra  Silva  consideră că aceste date reprezintă o  dezinformare   și  o  manipulare  a opiniei  publice  din  Romania.  IFN-ul  evaluează creșterea  totală și  volumul  total  al  arborilor,  nu   volumul  „comercializabil”  evaluat  în APV-uri.  IFN-ul lucrează cu conceptul de „lemn dispărut”, care include și lemnul mort în urma eliminării naturale a arborilor din arborete. Ministerul  Apelor  si  Pădurilor – beneficiarul studiului  IFN – a  făcut  o greseală  gravă  prin faptul  că  a recepționat  studiul  IFN  fără  componenta  de “lemn  dispărut”  și  nu a solicitat  I.N.C.D.S  Marin Dracea  clarificarea  acestei  cifre.  Bineînteles, există și o  responsabilitate  directă a  conducerii  I.N.C.D.S.,  care  a avizat  studiul  IFN  fără componenta  de “lemn  dispărut”.  Componenta “lemn  dispărut”  este  un indicator  esențial  al oricărui Inventar  Forestier  Național, indicator  care  în corelație  cu   valoarea  creșterii anuale  oferă imaginea  sintetică  a sustenabilității  administrării  pădurilor și  fundamentează  raportările  privind  bilanțul  amprentei de carbon pentru segmentul “păduri”  în cadrul  raportărilor  României  privind  combaterea  schimbărilor  climatice.

După  anul  2014,  măsurile  de  combatere  a tăierilor  ilegale și   urmărirea trasabilității  provenienței  legale  a masei  lemnoase  s-au  dovedit  eficiente.  Reducerea  drastică  a lemnului  din tăieri  ilegale  s-a  remarcat  în fluxurile  de import  export.  De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea şi 400.000 mc buştean în 2013 s-a ajuns în perioada 2017-2018 la o scădere a exporturilor de cherestea de molid, până la 0,7 milioane mc. Exporturile de buştean aproape au dispărut şi s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc  echivalent lemn rotund răşinoase în 2018.  Ca efect  al  deficitului  de  resursă cauzat  de reducerea  semnificativă  a volumelor  disponibile  din tăieri  ilegale,  prețurile  masei  lemnoase  au  crescut  cu   aproximativ  250 %  în perioada  2013-2017! Reducerea volumelor lemnului  din tăieri  ilegale  s-a  văzut  cel  mai  pregnant  în  apariția  unei  crize  a lemnului  de  foc, atenția fiind îndreptată asupra  acestui  segment  al  pieței  lemnului!”

O nouă  viziune  privind  politica  forestieră  națională, finanțarea  implementării  unei  astfel  de viziuni și dezbaterea subiectului tăierilor ilegale din padurile României constituie  obiectul  principal al Forumului  Pădurilor,  Industriei  Lemnului  și  Economiei  Verzi,  organizat  de  Fordaq  în data de 5  decembrie  2019,  la  Hotel Epoque –  București,  forum aflat  la cea de-a III-a ediție.

Solicitările adresate Ministerului  Mediului,  Apelor  și  Pădurilor

  • Clarificarea cifrei  „volumului  dispărut” , în calitate  de beneficiar al  studiului  IFN, asumarea  oficială  a cifrei „volumului  dispărut”  și mai  ales  explicitarea semnificației  diferenței  între  cifra  „volumului  dispărut”  și  volumul  „comercial”,  evaluat  conform  APV-urilor. Ministerul  Mediului,  Apelor  și  Pădurilor  trebuie  să-și  asume  combaterea  informațiilor  false  privind  volumul  tăierilor  ilegale ,  vehiculate  în spatiul  public, prin evaluarea, asumarea  și  explicitarea  oficială  a unui  set  de  date relevante.
  • Adoptarea unui  set  de măsuri  de combatere  a tăierilor  ilegale  în urma  unui  proces  consultativ  transparent,  astfel  încât  aceste  măsuri  să  fie  eficiente,  fără  a suprareglementa și  fără  a afecta  competitivitatea  industriei  lemnului,  cu  realizarea  de  studii  de impact  a  măsurilor  astfel  încat  să nu  se inducă  din   nou  crize  artificiale în aprovizionarea  populației  cu lemn de  foc,  așa  cum s-a  întamplat  în 2016-2017.
  • Măsurile de  combatere  a tăierilor  ilegale  trebuie  să  fie parte  a unei noi  viziuni  de politică  forestieră,  legată  de valorificarea  masei  lemnoase, de paza  pădurilor  și  asigurarea  trasabilității  masei  lemnoase,  în contextul  noii  strategii  europene  privind  domeniul  pădurilor,  de bioeconomiei, de obiectivele privind  energia  regenerabilă  și  combaterea  schimbărilor
  • Contractarea si  derularea  Ciclului III  al  Inventarului  Forestier

O  explicitare  succintă  a poziției Fordaq – Comunitatea  Forestierilor și Federației Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva

IFN-ul nu oferă a o cifră a volumului recoltat, ci o cifră a volumului “dispărut”, concept mult mai larg care include lemnul mort. Cifrele IFN se refera la “păduri” și nu la ” fondul forestier național”, conform definiției “pădurilor” utilizată de IFN, care include multe categorii de vegetatie forestieră din afara fondului forestier național.  Ca ordin  de marime,  pe 533.706 ha pădure  de mici  proprietati, 400.000 păsuni împădurite și 700.000 ha arbori izolati , administratia silvică a pus legal in valoare 368.000 mc în 2015, 425.000 mc în 2016 și 500.000 mc în 2017 ! Evident,  este  o  zonă de  autoconsum al  populatiei  pentru  lemn  de  foc pe  aceste  suprafete, pe  care  îl  putem  evalua,  considerând media  de 2 mc  an/ha,  la minim 3-4  milioane mc masă  lemnoasa  (**2)!  Sigur ,  sunt taieri  “neautorizate”,  dar  reprezintă  un autoconsum care  nu  afectează  fondul  forestier național.

Volumul  înregistrat  in actele  de evaluare  a masei  lemnoase,  volum comercializat,  se referă  la  masa  lemnoasă  comercială,  fără  vârfuri  si crăci,  în timp  ce IFN-ul    lucrează  cu  volumul  întregului  arbore.

IFN-ul poate da doar o cifra medie 2008-2018. Datele pentru 2017-2018, ani in care volumul tăierilor ilegale a scăzut foarte mult, au o pondere de doar 10 % in aceste cifre. Deci nu se pot particulariza pentru 2017-2018 datele IFN, fără a risca erori grave.

Cunoscând  modul  in care  sunt parcurse  pietele  de probă,  este esential  de inteles:

  • in Ciclul II, primele   20 %  din piete  reinventariate  in 2013-2014 au oferit  date medii  pentru  anii  2008-2013 !
  • urmatoarele  20  % piete de proba, inventariate  in 2015 –  date medii  2009-2014 !
  • urmatoarele  20  %, inventariate  in 2016-  date medii  2009-2015 !
  • urmatoarele 20 %, inventariate in 2017-  date medii  2010-2016 !
  • urmatoarele  20  %, inventariate in 2018-  date medii  2011-2017 !

Grafic,   contributia  fiecarui  an la  cifra  din IFN   pentru  volumul “disparut” arată  asa:

Practic  datele  IFN  cuprind ca medii:

Total (100 %) = 1/30  Media 2008 + 2/30 Media 2009 + 3/30 Media  2010 +  4/30 Media 2011 +  5/30 media  2012 + 6/30  media 2013 + 5/30  Media 2014 + 4/30  Media  2015 + 3/30  Media  2016 + 2/30  Media 2017 +  1/30 Media  2018.

Într-o  cercetare  preliminara  asupra  pietei  lemnului  de  foc (*1),  Consiliul  Concurentei  concluzionează:

În România, numărul de gospodării în care se utilizează lemnul de foc, ca mijloc de încălzire, este de 3,415 milioane şi constituie 45,71%, din cele 7,469 milioane de gospodării înregistrate la nivel naţional, iar numărul de gospodării în care se utilizează lemnul de foc pentru gătit este de 1,029 milioane şi constituie 14,22% din cele 7,469 milioane de gospodării, înregistrate la nivel naţional, conform INS . […]  Consumul de lemn de foc (inclusiv biomasă), la nivel naţional (autorităţi publice, întreprinderi şi populaţie), era estimat de INS la 14.953 mii tone.

Conform  datelor  furnizate  de catre  Ministerul  Apelor  si  Padurilor  la  o  solicitare  de informatii  publice   a  Fordaq (**2), totalul  masei  lemnoase  inregistrate  in  sistemul  SUMAL  având  ca  beneficiar  gospodăriile  populatiei  a fost    de 7 349 740  in 2015  si  de   doar   4 164 848  in 2016 !!!   Diferenta  de  volum  dintre  anii  2015  si  2016  este  dată  de efectele  dramatice  ale suprareglementării  prin modificarea  legii  contraventiilor  silvice  si  a modificării  regulamentului  de vânzare  a masei  lemnoase si  explică gravitatea  crizei  lemnului  de  foc  din anii  2015-2017.

Diferența  între  consumul  de  lemn  de foc  evaluat  de  Institutul  National  de Statistică  si masa  lemnoasă  având  ca  beneficiar  gospodăriile  populatiei   identifică  principalul  debușeu  al  masei  lemnoase  tăiate  ilegal.

Concluzia  Consiliului  Concuentei: “Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăţi ca aceasta să fie integrată în industrie, luând în considerare obligaţiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai facil ca aceasta să aibă destinaţie ca lemn de foc. “

Cel  mai  important  este  faptul  că  Inventarul  Forestier  National  relevă  o  stare   bună   a pădurilor  României  si  pe  ansamblu  o  gestionare  sustenabilă:

SpecificațiiRezultate IFN Ciclul I 2008-2012Rezultate  IFN Ciclul II 2013-2018Diferențe
Terenuri  acoperite cu  arbori6 900 9626 929 047+ 28 085
Terenuri  destinate impăduririi78 45656 652-21 804
Volum  total  de masă lemnoasă  (mc)2 221 593 4692 354 789 866133 196 397
Volum mediu/hectar  (mc/ha)322340105 %
  • Suprafața pădurilor a  crescut  între  cele  două cicluri  ale  IFN, ceea ce arată o extindere naturală  a  vegetației  forestiere în vecinătatea  pădurilor.
  • Suprafețele goale  din fond  forestier, suprafetele  neregenerate, au scăzut până la   nivelul  de 56 652  ha,  sub  1 %  din suprafața  pădurilor .
  • Volumul mediu de masă lemnoasă/ha a crescut cu 5 % în intervalul  dintre  măsurătorile  succesive  ale
  • Volumul total de masă lemnoasă existent în păduri a crescut cu aproximativ 133 milioane mc,  cu o  medie  anuală de peste 20 milioane mc /an. Raportat  la  creșterea  anuală naturală a padurilor, cresterea  stocului  de masă lemnoasă pe picior arată că în România se recoltează aproximativ  60 %  din creșterea  pădurii,  deci  recoltarea  masei  lemnoase  este sustenabilă.

Referinte:

(*1)Consiliul  Concurentei:   Examinare preliminară pe piaţa comercializării masei lemnoase cu destinaţia lemn de foc        http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket14/id14964/raport_examinare_preliminara_lemn_de_foc_neconfidential.pdf

(**2)Fordaq:  Date statistice: anul trecut au dispărut din piata lemnului de foc 5 milioane mc masă lemnoasă. Cine plateste?, https://lemn.fordaq.com/news/Date_statistice%3A_anul_trecut_au_53285.html

Distribuie

Lasă un comentariu

Top