Nimeni nu ne ia în seamă şi numai Dumnezeu ne ştie cum trăim!

0

un material realizat în colaborare cu Comuniunea Stăpânilor de Munți și Codri din România

Memoriu Prim Ministrului, Patriarhul Miron Cristea

Înalt Prea Sfinţite Stăpâne,

Noi, locuitorii din comuna Nadăş, judeţul Arad, venim cu lacrimi în ochi să ne plângem durerea şi năcazul nostru.

De 20 de ani facem plângeri către domni la Arad şi Timişoara, dar nimeni nu ne ia în seamă şi numai Dumnezeu ne ştie cum trăim. Înainte de bătaie (primul război mondial – n.n.) noi am avut pământul la un loc cu un bogătaş jâdan Iosif Gros. Când o fost să fie şi comuna noastră împroprietărită ne-or înceluit şi or făcut numai despărţârea pământului nost comunal de către cel domnesc.

Nouă ne-or dat nişte gialuri sterpe, câtăva pădure slabă şi ne-or mai dat 100 jugere pământ cu pădure de 100 ani, dar pe loc n-a fost niciun dărab de lemn.

Ni s-au luat toate văile cu apă de n-avem nici unde adăpa vitele şi stăm acuma a peri.

Sătenii noştri au rămas în sălaşe în mijlocul pământului domnesc şi dacă vor să meargă undeva dau pe pământul domniei şi atunci sunt daţi la lege şi globiţi rău de tot.

Valea cu apă este a domnii şi vitele noastre numai aşa beau apă, dacă ploaie de sus.

Noi am făcut plângeri şi au venit la cercetare, dar s-or dus la casa domnii, or mâncat, apoi au plecat şi la noi în sat nu s-or oprit de ne-au întrebat.

Stăm să pustiim comuna şi să plecăm pe lume. De aceea cu respect noi ca nişte omani săraci şi fără ştiinţă am arătat cum trăim şi vă rugăm să faceţi dreptate cu noi.

Dacă nu ni se dă putinţa să trăim aici în comuna noastră, atunci să fim colonizaţi undeva în ţară să putem trăi şi noi mai omeneşte.

Cădem în genunchi şi vă rugăm să trimiteţi un om de încredere să vadă cum trăim şi dacă ce am spus este adevărat.

Aşteptăm mântuirea să ne vină de la Înalt Prea Sfinţia Voastră, rugând pe Dumnezeu să vă trăiască încă mulţi ani.

Nadăş, 9 ianuarie 1939

Semnăturile locuitorilor din Nadăş maltrataţi de jandarmi în 1926.

Semnăturile locuitorilor din Nadăş maltrataţi de jandarmi în 1926.

NOTĂ:

În anul 1926, când locuitorii din Nadăş au mers după lemn, familia Grosz a trimis jandarmii şi i-au întors pe toţi cu carele goale din pădure, trăgând chiar foc cu puşca între oameni. I-au adus la postul de jandarmi unde au fost maltrataţi şi transferaţi câte 40-50 deodată la închisoare.

Numeroşi săteni au fost la închisoare între 2 şi 30 zile în anii 1924, 1926, 1927, mulţi dintre ei fiind închişi fără să fi fost mai înainte judecaţi.

4 - bilete de punere in libertate (1)
4 - bilete de punere in libertate (2)
Bilete de punere în libertate a sătenilor din Nadăş, 1926.

Bilete de punere în libertate a sătenilor din Nadăş, 1926.

Tot aşa şi pentru păşunatul vitelor au fost daţi în judecată atât de mulţi locuitori, încât a venit judecătoria la Primăria comunei, unde judeca locuitorii în câte 2 şi 3 zile.

După atâtea maltratări şi atâtea amenzi, au început locuitorii a se deprinde şi astfel au început a cumpăra lemnele de foc pe bani de la domnie şi tot aşa au plătit sume grele şi pentru păşunatul vitelor.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top