Pe 30 decembrie 2024 a început ceva ce nu mai putea fi oprit. Nu o modă. Nu o manipulare. Nu o „ieșire nervoasă” de moment, așa cum s-a încercat etichetarea ei. Au început protestele suveraniștilor. A început un an de stradă. Un an de frig, de oboseală, de speranță și, mai ales, de revoltă.
Un an în care zeci, sute și apoi mii de oameni au fost prezenți constant în stradă. Aceiași oameni. Aceleași fețe. Aceeași cauză. Un singur nume: Călin Georgescu, președintele ales al României. Un președinte pe care sistemul l-a anulat, nu prin vot, ci prin decizie administrativă, juridică, politică. Prin forță instituțională.