De la “REGELE MUNŢILOR” la “REGELE ASIGURĂRILOR” și “REGELE BETOANELOR”. apoi la “ÎMPĂRATUL MOBILEI” – IKEA

0

un material realizat cu sprijinul Nostra Silva

  • Scurtă cronologie a unei proprietăţi forestiere şi a stăpânilor ei în ultimii 130 ani.
  • Papp Simon din Vişeu de Sus, satrapul românilor, a adunat, cu cutezanţă criminală, o avere de peste 39.000 hectare.
  • Din mâinile foştilor şefi ai Siguranţei anilor 1920 la urmaşii Securităţii
  • 4494 hectare pădure de răşinoase vândute cu 640 lei pentru un hectar
  • Mii de hectare de pădure “retrocedate” unor personaje care nu au nicio legătură cu foştii proprietari
  • Comisia Judeţeană Maramureş şi Comisia locală Borşa insistă să mai dea un tun de 3.800 hectare Statului Român
  • Dan Adamescu, Bogdan-Alexander Adamescu, Irimieş Gheorghe, Buzdugan Gheorghe, corporaţia IKEA – beneficiari finali ai retrocedărilor ilegale

La Borşa şi Vişeu de Sus, judeţul Maramureş, la Cârlibaba, judeţul Suceava, munţii comunităţilor locale au fost implicaţi, în ultimii 130 de ani, în scheme şi jocuri de acaparare – o constantă a acestor planuri fiind eşecul Statului de a-şi apăra cetăţenii şi proprietăţile.

Miliardarul Papp Simon, “jefuitorul patentat”

Papp Simon a fost “o figură marcantă interesantă, care nu are asemănare în Europa, nici chiar în Balcani“. I se mai spunea şi “Regele Munţilor”.

Viitorul satrap Papp Simon provenea dintr-o familie “cu însufleţire maghiară“, bunicul fiind preot în Petrova. Tatăl Papp Zsigmund a fost primpretor în aceeaşi localitate, iar mama, Schreter Emilia, era de origine maghiară. Papp Zsigmund, în 1882, aderă la iniţiativa prefectului de Maramureş de a înfiinţa un partid maghiaro-valah, format din indivizi de orgine valahă, dar de “sentimente maghiare”. Sprijină în 1884, la alegerile parlamentare, candidatura ginerelui său, Jonás Ődőn, profesor la politehnica din Budapesta.

Papp Simon a făcut milioane, simulând pe “ungurul însufleţit“, a exersat, cu cutezanţă criminală, toate metodele de înavuţire, a fost încolţit de ziarele Magyarország şi Hazánk – fără să sufere vreo consecinţă, a fost un tiran al ţăranilor români.

semnătura “Regelui Munţilor”, Papp Simon

Totul se destramă şi se nimiceşte în jurul acestui aventurier cutezător, în timp ce Papp Simon se îmbogăţeşte şi sporeşte în influenţă” scriau ziarele vremii, fiind considerat, după fraţii Groedel, al doilea cauzator al ruinării românismului în Maramureş.

Caracterizarea lui Papp Simon în broşura Magyar Kultúrképek de Aradi Victor, publicată în 1913 la Budapesta: „nobil român cu simţeminte ungureşti“, care avea o avere de nu mai puţin de 68.000 jughere (peste 39.000 hectare) – câştigate pe pielea neamului său, ca prim-pretore stă în fruntea unui cerc din Maramurăş. Faptele acestuia sunt vrednice de un renegat. Mişel, în înţelesul cuvântului, hrăpăreţ, din nimica ajunge la milioane, actele mai multor tribu­nale ni-l înfăţişează ca pe om ce să bate în cap cu paragrafii legilor dar, având merite patriotice mai marii închid ochii şi cei mai mici poartă frică de el. Cum să nu fie merit acela, când un român împrăştie adunarea despărţământului Astrei din Maramurăş strigând „nu avem lipsă de cultură”?

Arhimilionarul Papp Simon, un român renegat, nu înţelegea limba românească. La 30 ianuarie 1912 se înfiinţează la Vişeu de Sus cel dintâi despărţământ maramureşan al Asociaţiei ASTRA. Unul din participanţi relatează “la sfârşitul adunării constitu­ante, era să gustăm cu toţii o sfântă de bătaie. Dar cea mai mare durere ne-a cau­zat-o faptul că ceata de adversari care a venit ca să ne zădărni­cească constituirea noastră avea în frunte pe vestitul Şi­mon de la Vişău“.

constituirea Asociaţiunii ASTRA la Vişeu de Sus, 1912

Un alt izvor de îmbogăţire a fost jaful averilor composesorale – cu ajutorul avocatului său, dr. Ion Coman, impus ca preşedinte în Moisei, a transcris composeoratul pe comună şi au ruinat composesorii. “Jefuitorul patentat” Papp Simon a atacat toate pădurile composesorale.

După Unirea din 1918 s-a aliat cu liberalii din partidul Brătienilor: deputatul de Maramureş Mihaly Pèter, s-a căsătorit cu nepoata doamnei Papp Simion, Kovássy Picike, Dr. Ioan Coman cu nepoata Kovássy Cinos, iar Ion Urdea cu nepoata adoptată, Zsivanovici Zora.

Prin aceste alianţe a reuşit să scape în mare parte de exproprierile reformelor agrare. Potrivit deputatului Sever C. Dan, dosarele reformei agrare din Maramureş erau “o vastă arhivă de falsuri operate la adăpostul puterii“. Presa consemna, în 1923: “Maramureşul este devastat. Numai cioate şi putregaiuri. Dispoziţiile legii de împroprietărire nu s-au aplicat. De o economie sau administraţie silvică nu e vorba“.

Papp Simon a fost căsătorit cu Papp Irina Iulia Maria (22 iulie 1876 – 6 august 1962) şi nu au avut copii naturali. Au adoptat, conform deciziei Ministerului Justiţiei nr. 14821/1920, trei adulţi (nepoţii de soră ai soţiei): Papp Zora, Papp Olga şi Papp Simion Jr., copii lui Zsivanovics Zsira şi Zsivanovics Isidora, din Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud.

Papp Irina Iulia Maria, soţia lui Papp Simon, viitoarea “văduva Şimonoaie”

Papp Simon a decedat la 58 ani, la 11 iulie 1920 – averea a fost estimată în presă la peste 1 miliard lei.

După deces, sistemul a fost continuat de cumnaţii săi: Màn Zoltàn, deputat, Dr. Màn Elemèr, avocat şi de “creaturile familiare” dr. Ion Coman, avocatul văduvei “Şimonoaie”, cum era denumită de maramureşeni.

Urdea Ion, de la şef al Siguranţei la magnat şi deputat liberal

Urdea Ion (3 aprilie 1889 – 26 iulie 1960), licenţiat în drept, a fost şef al Siguranţei în Judeţul Maramureş (1919 – 1922).

În 1920 trebuie să-l aresteze pentru activitate iredentistă pe Papp Simion din Vişeu de Sus – în cele din urmă se căsătoreşte cu fiica adoptivă a acestuia, Papp Zora.

Zora, născută Zsivanovics, adoptată Papp, casătorită Urdea

După căsătorie, începe ascensiunea politică şi economică – se ocupă cu exploatări de păduri, comerţ de lemne şi export, adunând o avere fabuloasă. Intră în Partidul Naţional Liberal şi ajunge parlamentar în urma alegerilor din 1924, 1927, 1932, 1933, 1937. În anul 1926 a fost ales director al Băncii Comerciale din Sighet, care a fuzionat ulterior cu Banca Maramureşeană – a deţinut funcţia de director până în 1940.

În 1946 se înscrie în PNL Tătărăscu, devenind preşedintele organizaţiei Maramureş a Partidului Naţional Liberal – Tătărăscu şi deputat, în 1946. Tot în 1946 obţine un credit de 100 milioane lei de la Creditul Minier. Obţine şi de la CEC, pe numele familiei Papp Simion, un credit de 500 milioane lei. Datoriile nu mai sunt restituite până la preluarea abuzivă a terenurilor de către regimul comunist.

Este condamanat la 10 ani de temniţă grea, prin sentinţa penală nr. 531 din 1.10.1954 a Tribunalului Militar Oradea, pentru “activitate intensă contra clasei muncitoare“. Execută 2 ani şi 7 luni la închisorile de la Făgăraş, Baia Mare, Jilava şi Oradea. Decedează la 26 iulie 1960, fără copii naturali. Udrea Zora, soţia, decedase la 7 septembrie 1956, la Sighet

Retrocedările în baza Legii 247/2005 – prilej pentru o “redistribuire” a averilor jefuite de Papp Simon

În anul 2005, după modificarea legilor de retrocedare şi posibilitatea de restitutio in integrum reglementată de Statul Român, apar mai mulţi pretinşi moştenitori ai averilor familiei Papp Simon.

Rondolean Victor, peste 1600 hectare pădure, fără nicio îndreptăţire la moştenirea lui Papp Simon. Terenurile ajung la IKEA.

Unul dintre pretendenţii la averile lui Papp Simon, Rondolean Victor, era strănepot de soră al lui Urdea Ioan, şi dobândeşte certificatul de calitate de moştenitor nr. 19 din 14.03.2000 (unic moştenitor al lui Urdea Ion), eliberat conform sentinţei civile 431 din 03.03.1997 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei. Este reprezentat în procedurile de retrocedare de Gălăţean Crin Iosif, din Cluj-Napoca, procurator conform procurii nr. 2079 din 15 decembrie 2005 şi în baza contractului de mandat ce a primit încheierea de atastare nr. 6 din 08.12.2005 la av. Ţucmeanu Maria Diana. Demersurile de retrocedare au fost pornite de alt procurator, Gerstmayer Iozsef, din Sighetu Marmaţiei, conform procurii din 7 octombrie 2005, mandatar care solicita … numai 10% din bunurile restituite cu ajutorul său.

Rondolean Victor – la 5 mai 1995

Rondolean Victor obţine titlul de proprietate nr. 20002 din 1 noiembrie 2006 emis de Comisia Judeţeană Maramureş pentru suprafaţa de 822,6 hectare pădure, pe raza localităţii Borşa. Obţine şi titlul de proprietate nr. 404 din 2 octombrie 2006 emis de Comisia Judeţeană Suceava pentru suprafaţa de 825,48 hectare pădure, pe raza localităţii Cârlibaba.

Decedează la 22 noiembrie 2011 – cu moştenitori Rondolean Maria, născută la 27 februarie 1959 şi Rondolean Maria Victoria, născută la 11 februarie 2005.

La data decesului, conform certificatului de moştenitor, Rondolean Victor mai avea:

  1. 581 ha pădure, înscrise în CF 30212 Cârlibaba (titlul de proprietate nr. 404 din 2 octombrie 2006), cu o valoare, conform grilei notariale de 1.743.148 Euro
  2. 11,20 ha pădure, înscrise în CF 30325 Cârlibaba (titlul de proprietate nr. 404 din 2 octombrie 2006), cu o valoare conform grilei notariale de 33.624 Euro
  3. 4,59 ha pădure, înscrise în CF 30330 Cârlibaba (titlul de proprietate nr. 404 din 2 octombrie 2006), cu o valoare conform grilei notariale de 13.793 Euro
  4. 676 ha pădure, înscrise în CF 51016 Borşa (titlul de proprietate nr. 20002 din 1 noiembrie 2006), cu o valoare conform grilei notariale de 2.022.434 Euro
  5. 146 ha pădure, înscrise în CF 51015 Borşa (titlul de proprietate nr. 20002 din 1 noiembrie 2006), cu o valoare conform grilei notariale de 436.670 Euro
  6. 10,39 ha pădure, neîntabulate, înscrise în titlul de proprietate nr. 20001 din 1 septembrie 2006, cu o valoare conform grilei notariale de 54.703 Euro.

Aşadar o avere cu un total de 4.404.372 Euro. În primele patru cărţi funciare era notat şi antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7392 din 12 iulie 2011 de BNP Chis Mihaela Liliana încheiat de Rondolean Victor cu Irimieş Gheorghe şi Gălăţean Crin Iosif.

Gălăţean Crin Iosif

Prin contractul de vânzare – cumpărare şi actul de dare în plată nr. 3356 din 30 august 2012 BNP Gorun şi Asociaţii, moştenitorii lui Rondolean Victor vând lui Irimieş Gheorghe, din Cluj Napoca (manager genral la Sora Shoping Center, fost sponsor la FC Mechel Câmpia Turzii) şi Gălăţean Crin Iosif

  1. imobilele din CF 30330 Cârlibaba (4,5 ha), CF 30212 Cârlibaba (581 ha) şi CF 30325 Cârlibaba (11,2 ha)
  1. imobilele din CF 51016 Borşa (676,6 ha – Muntele Zimbroasa) şi CF 51015 Borşa (141 ha – Munceii Ascunşi)

Irimieş Gheorghe

Pentru ½ din suprafaţa de 1.414 ha pădure preţul plătit de Irimieş Gheorghe este de 1.557.439 Euro (1.100 Euro/ha), din care:

  • 959439 Euro achitaţi de Irimieş Gheorghe conform actului adiţional la antecontractul de vânzare cumpărare din 12.07.2011, încheiere legalizare semnătură 7392/2011 BNP Chiş Mihaela Liliana
  • 84602 Euro achitaţi la data autentificării contractului, 30 august 2012, achitaţi tot de către Irimieş Gheorghe
  • 515398 Euro se vor achita de către Irimieş Gheorghe în termen de 15 luni de la data semnării contractului, până la 30 noiembrie 2013, cu posibilitate de prelungire a termenului de încă 6 luni.

Pentru diferenţa de ½ din supfaţa de 1.414 ha pădure, preluată de Gălăţean Crin Iosif, se întocmeşte un act de dare în plată, raportat la obligaţiile asumate de Rondolean Victor prin actul denumit “contract” atestat de av. Ţucmeanu Maria Diana sub nr. 6 din 8 decembrie 2005 (plata mandatului pentru prestaţiile din procedurile de retrocedare). Conform antecontractului de vânzare-cumpărare din 12 iulie 2011, cu act adiţional nr. 26 din 5 mai 2012, imobilele transmise cu titlu de dare în plată au fost evaluate la 1.557.439 Euro.

Prin contractul autentificat sub nr. 3205 din 4 septembrie 2015 la notarul Buzdugan Mariana, Gălăţean Crin Iosif vinde lui Buzdugan Gheorghe, ”Regele Betoanelor” din Cluj şi dezvoltator imobiliar 338,3 ha pădure (1/2 din imobilul înscris în CF 51016 Borşa – Muntele Zimbroasa) pentru 880.000 Euro.

Buzdugan Gheorghe

Irimieş Gheorghe încheie contractul de vânzare şi act de dare în plată autentificat sub nr. 3356 din 30 august 2012 şi actul de partaj voluntar nr. 1863 din 3 iulie 2014, devenind proprietar al terenurilor de:

  1. 11,20 ha pădure, CF 30325 Cârlibaba, nr. cadastral 269/5
  2. 4,59 ha pădure, CF 30330 Cârlibaba, nr. cadastral 280
  3. 581 ha pădure, CF 30212 Cârlibaba, nr. cadastral 281

La 6 septembrie 2016 oferă spre vânzare terenurile, preţul solicitat fiind de 2.676.000 Euro.

SC Iri Forest Assets SRL (IKEA), prin contractul de vânzare cumpărare nr. 465 din 12 mai 2017, cumpără de la Irimieş Gheorghe şi Buzdugan Gheorghe, suprafaţa de 676,66 ha (CF 51016 Borşa – UP VIII Ţibău, UA 1-24) pentru suma de 2.224.000 Euro (3286 Euro/ha).

Tot IKEA, prin SC IRI Forest Assets SRL, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 464 din 12 mai 2017, cumpără de la familia Irimieş Gheorghe suprafaţa de 602,0087 ha (CF 30330, 30325, 30212 Cârlibaba – UP V Ţibăul Inferior, UA 42-57, 175D, 176D), pentru suma de 2.699.101 Euro (4.483 Euro/ha).

Toate aceste terenuri cumpărate de IKEA au fost puse scriptic în posesia Asociaţiei Composesorale Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate 7155 din 16 ianuarie 2017, fiind retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004 a Judecătoriei Aleşd (definitivă şi irevocabilă).

De la Marian Rodica la Dan Adamescu.

De la un pat, o masă şi un scrin la 12.000 hectare pădure.

Un alt “moştenitor” pretendent la averile familiei Papp a fost Marian Rodica, din Bucureşti, născută la 16 noiembrie 1942. Acordă procură lui Viman Vasile Valeriu, din Cluj-Napoca, (procura 1685 din 19.09.2005 BNP Monica Pop – Bucureşti) pentru “dobândirea în proprietate a suprafeţei de 11.952,7088 ha pădure şi păşune împădurită” situată în Borşa, Vişeu de Sus şi Cârlibaba. Viman Vasile Valeriu a acţionat ca reprezentant al familiei magnatului Dan Adamescu, activităţile fiind desfăşutate pentru SC ALPHA SPV SRL.

Marian Rodica la 29 septembrie 1992

Marian Rodica era beneficiara certificatului de moştenitor nr. 879 din 22 mai 1991. În baza unui testament olograf, scris de Fonai Olga la 90 ani, Marian Rodica a moştenit de la Olga Fonai, decedată la 19.03.1986, următoarea masă succesorală: “un pat, masă, un scrin, secretaire şi diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc“.

Olga Fonai, născută Zsivanovics Olga, la Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud, la 3 octombrie 1897, era una din fetele adoptate de Papp Simon în 1920. S-a căsătorit, la 16 decembrie 1930, cu Ioan Fonai (inginer, născut la 4 august 1885, la Remetea Chioariu, Satu Mare, în 1943 funcţionar la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, la Institutul de Proiectări Silvice) şi nu au avut copii naturali.

Revenind la testamentul olograf din 29 ianuarie 1986, există o expertiză a reputatului Prof. Univ. Dr. Vladimir Beliş, în care se concluzionează că “bolile grave circulatorii cerebrale de care suferea numita Fonai Olga în vărstă de 88 ani au o evoluţie îndelungată şi induc treptat în ultimii ani pierderea globală a capacităţii psihice şi implicit a capacităţii psihice de exerciţiu. Se poate stabilit de o manieră indubitabilă din punctul de vedere al expertizei medico-legale psihiatrice că numita Fonai Olga era lipsită cu 49 de zile înainte de deces de capacitatea psihică de exerciţiu (discernământ abolit)“.

După depunerea cererilor de retrocedare se “pregătesc” actele cu ajutorul notarilor publici.

La 1 noiembrie 2005 BNP Monica Pop emite certificatul de moştenitor nr. 76/2005 pentru defuncta Popp Irina – Iulia – Maria (văduva lui Papp Simon), decedată la 6 august 1962. În maza succesorială sunt consemnate numai bunuri mobile, respectiv “o masă şi 2 dulapuri, fără valoare economică“. Moştenitoare este consemnată Fonai Olga, născută la 3.10.1897 şi decedată la 19.03.1987, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/1. Rămâne un mister cum a constatat notarul public, în 2005, la 43 de ani de la decesul văduvei Şimonoaie, în 1962, că în masa succesorală au rămas o masă şi două dulapuri…

În ianuarie 2006 se fac modificări la certificatul de moştenitor din anul 1991, eliberat pentru Marian Rodica, se completează rubrica natura succesiunii, se menţionează că succesiunea s-a transmis în baza testamentului olograf din 29 ianuarie 1986, iar Marian Rodica devine legatară universală.

Între Marian Rodica şi SC ALPHA SPV SRL se încheie contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat la BNP Manciu Paraschiva şi asociaţii, modificat ulterior prin actul adiţional autentificat sub nr. 509 din 27.03.2009, la acelaşi notar.

Contractul de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase nu este făcut public, iar în urma procedurilor de retrocedare se emit mai multe titluri de proprietate pe numele “moştenitoarei” Marian Rodica.

SC ALPHA SPV SRL, reprezentată de asociat şi administrator Adamescu Bogdan Alexander, încheie cu Marian Rodica contractele de vânzare cumpărare nr. 414 din 14 aprilie 2011, nr. 332 din 23 martie 2011, nr. 113 din 17 ianuarie 2012.

Adamescu Bogdan Alexander

De exemplu, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 414 din 14 aprilie 2011 autentificat de BNP Niculai Rotaru, Suceava, Marian Rodica vinde SC Alpha SPV SRL suprafaţa de 1080,0126 ha, retrocedată conform titlului de proprietate 20833 din 6 iulie 2010, cu preţul de 700.000 lei (170.644 Euro la un curs de 4,1021 Euro/leu), respectiv 648 lei pentru un hectar de pădure sau 158 Euro pentru un hectar de pădure. Preţul, conform declaraţiei vânzătorului, a fost primit anterior autentificării contractului.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 332 din 23 martie 2011, autentificat de BNP Nicolai Rotaru, Suceava, Marian Rodica a vândut societăţii reprezentată de Adamescu Bogdan Alexander suprafaţa totală de 3414,10 hectare pădure (titlul de proprietate nr. 46 din 4 octombrie 2010 şi hotărârea de validare nr. 914 din 12 noiembrie 2009 emise de Comisia Judeţeană Suceava), cu preţul de 2.177.000 lei, respectiv 637 lei pentru un hectar de pădure sau 154 Euro pentru un hectar.

La fel ca în cazul IKEA, o parte din aceste suprafeţe au fost puse în posesia Asociaţiei Composesorale Borşa şi fac obiectul titlului de proprietate 7155 din 16 ianuarie 2017, fiind retrocedate prin sentinţa civilă 217 din 2004 a Judecătoriei Aleşd (definitivă şi irevocabilă).

Alte 3.800 hectare pădure, ce reprezintă vechiul amplasament al Asociaţiei Composesorale Borşa (muntele Pietrosul Rodnei) încearcă să fie puse în posesia doamnei Marian Rodica, însă procuratorii acesteia refuză amplasamentul oferit. Atât Comisia locală Borşa, prin primarul PSD Timiş Ion Sorin, cât şi Comisia Judeţeană Maramureş, insistă să pună în posesia familia Dan Adamescu, deşi art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr. 42/2016 a Completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept  – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, iar cererea de reconstituire formulată în temeiul legilor fondului funciar nu a fost soluţionată prin emiterea titlului de proprietate sau de despăgubire în beneficiul titularului originar, al moştenitorilor acestuia sau al terţului dobânditor până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul, ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte (echivalente cu suma plătită de cumpărătorul de drepturi litigioase fostului proprietar, plus 15% valoarea imobilului).

Cum SC ALPHA SPV SRL sau Marian Rodica nu au depus în dosarul de retrocedare contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, ascunzând această situaţie comisiilor de fond funciar, despăgubirea în puncte ar trebui să reprezinte echivalentul a 15% din valoarea imobilului – fiind interzisă restituirea în natură.

Atât Comisia locală Borşa, cât şi Comisia Judeţeană Maramureş, au fost înştiinţate de Asociaţia Composesorală Borşa cu privire la existenţa contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase nr. 1709 din 03.06.2008, autentificat la BNP Manciu Paraschiva şi asociaţii, încheiat între Marian Rodica şi SC ALPHA SPV SRL, dar insistă pentru punerea în posesie şi retrocedarea în natură a suprafeţei de 3800 hectare terenuri forestiere.

La SC ALPHA SPV SRL, asociaţi sunt:

  1. THE NOVA GROUP INVESTMENTS ROMANIA SA – România;
  2. THE NOVA GROUP INVESTMENTS B.V. – Olanda;
  3. PREINVESTMENT HOLDING SA – Luxemburg.

Administratori sunt Viman Vasile-Alexandru, din Cluj, şi Jost Roland Ernst, din Belgia. Până în 2014 toate cele 3 societăţi asociate erau reprezentate de Adamescu Bogdan Alexander.

Prin ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii din data de 25.03.2016 emisă în dosarul nr. 578/P/2015, de Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus cu privire la SC ALPHA SPV SRL instituirea sechestrului asigurător, până la concurenţa sumei de 857.301.363,37 lei (din care suma de 788.978.853,37 lei reprezintă suma necesară acoperirii pagubei cauzată Societăţii de Asigurare -Reasigurare ASTRA SA prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar suma de 68.322.510 lei reprezintă suma ce urmează a fi confiscată ca urmare a săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor).

Retrocedările ilegale erau gata să fie aruncate în aer de o sentinţă a Judecătoriei Sebeş.

Părţile s-au împăcat în recurs, la Tribunalul Alba, iar adversarii şi-au recunoscut reciproc “legalitatea” retrocedărilor

Marian Rodica şi Rondolean Victor şi-au contestat reciproc calitatea de moştenitori ai descendenţilor familiei Papp Simon într-un proces deschis în anul 2006 de un alt prezumtiv moştenitor, Târşie Stela Sanda, născută la 24 august 1938, din Sibiu.

Tarsie Stela Sanda la 17 februarie 1988

Târşie Stela Sanda era nepoată de frate a lui Urdea Ion (fratele se numea Urdea Valer – 17.03.1887 – 19.11.1944). Prin mai multe retransmiteri succesorale, averea fostului agent al Siguranţei şi, ulterior, deputat liberal, ajunge la această nepoată:

  • Urdea Ioan lasă testamentul olograf legalizat sub nr. 4037 din 5.10.1960 – legatar universal fiind nepoata sa, Cornelia Daniel, născută Rondolean.
  • Daniel Ilie a fost unicul moştenitor testamentar al defunctei Daniel Cornelia, conform certificatului de moştenitor 283/1971.
  • Daniel Valeria Maria a fost moştenitoare testamentară a defunctului Daniel Ilie, conform certificatului de moştenitor 260/1985.
  • Târşia Sanda Stela, a fost moştenitoare testamentară a defunctei Daniel Valeria Maria, conform certificatelor de moştenitor 1079/1987, 175/1996 şi 61/2003.

Judecătoria Sebeş, prin sentinţa civilă 361 din 23 aprilie 2008 pronunţată în dosarul 1425/298/2006:

  • constată nulitatea absolută a certificatelor de moştenitor 134/1957 (dezbaterea succesiuni lui Papp Simion Junior) şi 272 din 29.10.1959 (dezbaterea succesiunea lui Urdea Zora, născută Papp)
  • constată că unic moştenitor după defunctul Urdea Ion este Cornelia Rondolean, căsătorită Daniel
  • constată că lui Târşia Sanda Stela îi revine prin moştenire succesivă, prin retransmitere:
  1. integralitatea patrimoniului lui Urdea Ion
  1. ¼ din patrimoniul lui Papp Simion junior
  1. ½ din patrimoniul lui Urdea Ileana Zora, născută Zsivanovics, adoptată Papp.

Practic, instanţa stabileşte că:

  • Rondolean Victor nu are nicio legătură cu moştenitorii averii lui Papp Simon.
  • Târşia Sanda Stela moşteneşte, prin retransmitere, ¼ (un sfert) din averea lui Papp Simon
  • Fonai Olga moşteneşte ¾ (trei sferturi) din averea lui Papp Simon.

Rondolean Victor, înainte de finalizarea procesului la prima instanţă, a renunţat la cererea de constatare a nulităţii absolute a certificatului de moştenitor 879/1991 şi a testamentului olograf semnat la Fonai Olga la 29 ianuarie 1986 (ambele în favoarea lui Marian Rodica).

În apel actorii acestui litigiu se repoziţionează, în urma unor tranzacţii care nu sunt publice. Dovada plăţilor care s-a făcut în spatele unor declaraţii benevole o constituie declaraţia moştenitoarei uneia dintre reclamante, Deaconescu Adriana, declaraţie în care se consemnează plata de către Rondolean Victor a sumei de 13.000 dolari SUA (doar pentru un imobil din Sighetu Marmaţiei).

Se fac declaraţii reciproce (vezi aici declaraţia dată de Marian Rodica, vezi aici declaraţia dată de Rondolean Victor, vezi aici declaraţia dată de Târşie Sanda Stela), menite să menţină reconstituirile ilegale ale dreptului de proprietate obţinute pe raza judeţelor Maramureş şi Suceava.

Tribunalul Alba, prin decizia civilă 163/A/2008 din 19 septembrie 2008, ia act de renunţarea la dreptul pretins formulată de Târşia Sanda Stela şi schimbă în parte sentinţa primei instanţe, respingând acţiunea.

Ca urmare a acestor declaraţii şi a faptului că reprezentanţii Statului Român nu s-au apărat cum trebuie în dosarele de pe rolul instanţelor, familia Dan Adamescu reuşeşte să mai obţină pentru Marian Rodica:

Dan Adamescu

De notat că parte din documentaţia pentru punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate a fost efectuată de inginerul silvic Dobra Darius, angajat al Direcţiei Silvice Maramureş (dar şi vicepreşedinte al Asociaţiei Composesorale Cisla – vezi aici video cu intervenţia jandarmilor) şi membru al Comisiei tehnice de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană Maramureş.

În loc de concluzii

Intelectualii au fost complici sau mameluci şi au trădat poporul, care a trebuit fie să ia straiţa cerşitului, fie băţul pribegiei “, spune Matei Mihali, preşedintele Asociaţiei Composesorale Borşa.

La fel ca în cazul “retrocedării” a 6056 hectare pădure la Borşa către rudele miliardarului Frank Timiş, implicarea unor milionari sau miliardari, a unor “regi”, a unor personaje în legătură cu Siguranţa sau Securitatea, a făcut ca “jefuitorii patentaţi” să-şi transmită peste decenii metehnele şi proprietăţile, ajunse, în parte, la corporaţia de “bună-credinţă” IKEA – iar adevăraţii proprietari, comunitatea descendenţilor Composesoratului Nobil Borşa, îngroaşă, cu peste 15.000 de reprezentanţi, diaspora şi se uită, cu o nădejde crepusculară, la o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care Statul Român a dispus să primească 17.000 hectare.

Dar aşa s-a scris şi se scrie istoria: după 20 ani de “retrocedare” unii au strâns averi de neimaginat, prin deturnarea restituirilor, iar alţii “colecţionează” sute de sentinţe definitive şi procese câştigate, nereuşind însă să obţină, efectiv, măcar un metru pătrat de pădure cu un arbore. Pe care să scrijelească, ca pe un răboj, numărul composesorilor care din 2000 încoace au murit cu dreptatea şi sentinţele irevocabile în mână!

Distribuie

Lasă un comentariu

Top