Campania OpiniaTransilvană: “Turist în Alba” – Povestea aerodromului nazist din satul Balomiru de Câmp

0

Orașele, localitățiile sau satele din România, au jucat mai mult sau mai puțin un rol important în cele două conflagrații mondiale.

Este cazul și satului Balomirul de Câmp, dar mai ales a dealului care se află în apropierea localității.

Puțină lume, știe că acolo, în timpul cele două războaie mondiale, a existat și funcționat aerodrom folosit de aviața germană de ocupație.

Vă vom prezenta în cele ce urmează, povestea pe scurt a aerodromului.

În anul 1940, România se aliază cu Puterile Axei și intră în război de partea acestora. Până în luna octombrie în România, sosește întregul comandament al Misiunii militare germane. Alături de această misiune sosesc și reprezentanții Forțelor aeriene militare ale Germaniei (Luftwaffe).

Misiunea aviației germane în România, era aceea de a proteja mai ales zona petrolieră a Prahovei și rafinăriile ce înconjurau Ploieștiul. Petrolul brut și produsele petroliere din această zonă, asigurau 35% din necesarul armatelor Axei, pentru invazia asupra Iugoslaviei și Greciei. Tot din România, au decolat avioane germane, care au ajutat infanteria germană în timpul Operațiunii “Barbarossa” de invadare a Uniunii Sovietice.

Pentru a duce la îndeplinire obiectivul, au fost construite un total de 171 de astfel de construcții incluzând aici (campuri aeriene, terenuri de aterizare, sateliți, stații pentru hidroavioane), care au venit în ajutorul aviației germane.

Construcțiile erau realizate de către forța de muncă locală, coordonată de supraveghetori și ingineri germani.

Este și cazul aerodromului de la Balomir, care a fost construit ca zonă de tranzit sau ca zonă logistică ( alimentare cu carburant, reînarmare și reparații a bombardierelor, survenite în timpul luptelor aeriene.

Aerodromul a fost folosit de către aviația germană în primîvara anului 1941 și din nou din aprilie pănă în 23 august 1944.

Dimensiunile aerodromului măsurau în anul 1941: 900 x 1200 metri, iar în anul 1944, dimensiunile aerodromului măsurau 1830 x 455 metri ( 2000 x 500 metri).

Acesta nu dispunea de pistă asfaltată, avioanele aterizând pe terenul de pământ din jurul aerodromului.

În anul 1941, este ridicat un șopron în care erau ținute echipamentele, alături de el un garaj pentru vehicule și cazarmă militară.

Infrastructura aerodromului suferă modificări, în anul 1944 (aprilie), cand este ridicat aici un hangar pentru avioane cu trei rânduri de locuințe  mai mici, pentru unitatea militară care apăra la acel moment aerodromul, formată din 21 de soldați, comandată de un ofițer german.

Primele avioane germane care au sosit pe terenul de la Balomir, au fost în 3 octombrie, aterizând pe aerodromul de aici, patru aivoane Messerschmit BF 109, împreună cu o escadrilă de 23 de avioane de recunoaștere.

În zilele următoare au continuat aterizările și decolările avioanelor germane de pe aerodromul din Balomir.

În 14 octombrie, o escadrilă de opt avioane Messerschmit BF 109, s –au îndreptat spre Balomir, având misiunea să aterizeze acolo. Însă doar cinci aviaone au reușit acest lucru, , trei dintre ele ratând aterizarea, lovindu –se de sol.

O zi mai târziu, aterizează pe aerodromul din Balomir, alte 12 avioane germane, care mai apoi și –au continuat drumul spre București.

Al doilea lot de avioane germane, fiind format din 29 de avioane, a sosit la Balomir în data de 3 noiembrie 1940. Dintre acestea patru au fost avioane de vânătoare de tip Messerschmit BF 109, 23 de recunoaștere și observare și două de comandament.

Cucerirea aerodromului de la Balomir de către trupele românești

La 23 august 1944, armatele române întorc armele împotriva aliatului tradițional de pănă atunci, Germania lui Hitler.

România alăturându –se Aliaților în lupta împotriva puterilor Axei. De frica unei viitoare cuceriri a aerodromului de către armatele române, Wehrmachtul ia măsura să disloce pentru un batalion de aproximativ 1000 de militari, cu misiunea să apare cu orice preț aerodromul.

Misiunea de a lichida și elibera aerodromul de la Balomir, de sub ocupația armatei naziste, îi revine Corpului 6 teritorial român.

Astfel, în noaptea de 25 august 1944, ora 04.30, un detașament format din elevii anului II ai Școlii Militare de subofițeri din Orăștie (comandant căpitan Ioan Cojocaru) alături de colegii lor din cadrul Școlii de aviație din Vințul de Jos, atăcă aerodromul.

Aflați în inferioritate numerică, față de numărul de soldați cât număra rezistența armatei germane cantonată pe aerodromul din Balomir, trupele române reușesc să cucerească obiectivul.

La finalul operațiunii, un număr de 250 de militari germani sunt luați prizonieri, fiind capturată și o cantitate însemnată de materiale de război.

Pănă la finalul războiului, aerodromul va intra subordinea Corpului 1 Aerian Român.

La 1 septembrie 1944, din ordinul Statului Major al Aerului, a luat fiinţă Corpul Aerian Român. Deoarece trupele române fuseseră deja angrenate în Zona de Operaţii „Transilvania”, între 6 şi 8 septembrie 1944, unităţile Corpului Aerian Român s-au dislocat, în sudul Transilvaniei. Astfel, la 7 septembrie, Grupul 8 Asalt a primit ordin de deplasare pe aerodromul de şcoală Balomir.

Corpul Aerian Român (condus de general Emanoil Ionescu), era deja în compunerea Armatei 5 Aeriene sovietice, din cadrul Frontului 2 Ucrainean. Piloţii români au fost primiţi cu ostilitate de militarii sovietici, care ocupaseră aerodromul Balomir

Din data de 8 septembrie 1945, aici își avea baza operațională, Grupul 3/6 “Stuka” Picaj, numărând 17 avioane. Piloții cantonați aici, efectuau atacuri asupra trupelor Axei, care atăcau în zona Păuliș și Turda.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top