La fiecare zece ani, odată cu refacerea amenajamentelor silvice, zeci de proprietari din comuna Almașu Mare, județul Alba, spun că trăiesc același coșmar: suprafețe de teren care apar în actele lor de proprietate ajung, potrivit acestora, să fie incluse în fondul forestier administrat de stat. Nu prin expropriere. Nu prin hotărâri judecătorești. Ci, susțin ei, prin modificarea limitelor din documentațiile silvice.
Dacă acuzațiile se confirmă, cazul poate ridica una dintre cele mai serioase probleme privind protejarea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere din România.
Proprietarii vorbesc despre borne mutate și acte ignorate
Mai mulți localnici susțin că au descoperit abia după întocmirea noilor amenajamente silvice că terenurile lor figurau, total sau parțial, în administrarea statului.
Oamenii afirmă că dețin titluri de proprietate, documentații cadastrale și alte acte care le atestă drepturile, însă spun că acestea nu au fost reflectate în delimitările din teren.
În unele cazuri, diferențele sunt de câteva sute de metri pătrați. În altele, proprietarii susțin că au pierdut suprafețe mult mai mari.
Întrebarea care apare firesc este: cum poate un teren privat să ajungă, în documentațiile silvice, parte a fondului forestier administrat de stat?
Amenajamentul silvic, în centrul controversei
Amenajamentul silvic este documentul care stabilește modul de administrare a pădurilor. El nu reprezintă, în mod normal, un act de transfer al proprietății.
Cu toate acestea, proprietarii din Almașu Mare afirmă că efectele practice ale acestor documentații depășesc rolul lor tehnic. Ei spun că, odată ce terenul este inclus în amenajamentul silvic, recuperarea lui presupune ani de procese, expertize costisitoare și confruntarea cu instituții publice.
Avocat: „Trebuie stabilite răspunderile”
Avocatul Bogdan Tudor Todoran, care reprezintă mai mulți proprietari, susține că fenomenul nu este unul izolat și solicită verificări administrative.
Acesta afirmă că, dacă se va dovedi că proprietăți private au fost incluse în mod nelegal în amenajamentele silvice, răspunderea nu ar trebui să se oprească la corectarea documentelor, ci să vizeze și persoanele care au întocmit sau avizat aceste lucrări.
Totodată, avocatul anunță că intenționează să sesizeze Curtea de Conturi pentru verificarea cheltuielilor generate de litigiile purtate de instituțiile statului în astfel de cauze.
Cine verifică limitele?
Cazul ridică mai multe întrebări la care proprietarii spun că așteaptă răspunsuri oficiale:
Cine stabilește efectiv limitele fondului forestier?
Cum sunt confruntate aceste limite cu titlurile de proprietate și documentațiile cadastrale?
Sunt consultați proprietarii înainte de aprobarea amenajamentelor?
Ce rol au autoritățile locale în verificarea limitelor?
Cine răspunde dacă se constată că proprietăți private au fost incluse în mod eronat în fondul forestier?
Miza: dreptul de proprietate
Pentru oamenii din Almașu Mare, litigiul nu este unul tehnic. Ei spun că este vorba despre terenuri moștenite de la părinți și bunici, pentru care statul le-a emis acte de proprietate.
Dacă afirmațiile lor se vor confirma în urma verificărilor și a eventualelor hotărâri judecătorești, cazul ar putea deveni un precedent important privind modul în care sunt realizate amenajamentele silvice și relația dintre administrația forestieră și proprietarii privați.
Publicația noastră va solicita puncte de vedere din partea Romsilva, Direcției Silvice Alba, ocolului silvic competent și autorităților locale. Dreptul la replică va fi publicat integral imediat ce va fi transmis.
