După aproape un secol în care fiecare nouă generație obținea rezultate mai bune la testele de inteligență decât cea precedentă, cercetătorii avertizează că această tendință pare să se fi oprit și chiar să se inverseze în unele state dezvoltate.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „inversarea efectului Flynn”, după psihologul neozeelandez James Flynn, care a documentat creșterea constantă a scorurilor IQ pe parcursul secolului XX. Timp de zeci de ani, oamenii de știință au observat că fiecare generație obținea, în medie, rezultate mai bune la testele cognitive decât părinții săi.
Însă cercetări realizate în ultimii ani în țări precum Danemarca și Norvegia au arătat că această evoluție pozitivă s-a oprit. Mai mult, unele teste indică o scădere a performanțelor cognitive în rândul generațiilor mai tinere. Un studiu publicat în revista „Intelligence” a constatat că, după creșteri observate până la sfârșitul anilor 1990, scorurile la mai multe teste cognitive au început să scadă în rândul tinerilor adulți danezi.
Rezultate similare au fost identificate și în Norvegia. Cercetătorii au analizat datele mai multor generații și au concluzionat că atât creșterea, cât și declinul recent al scorurilor cognitive sunt determinate în principal de factori de mediu și sociali, nu de schimbări genetice.
Specialiștii subliniază însă că aceste concluzii nu înseamnă automat că tinerii de astăzi sunt „mai puțin inteligenți” decât părinții lor. Testele măsoară anumite tipuri de abilități cognitive, iar modul în care oamenii gândesc și procesează informația s-a schimbat considerabil în era digitală. De asemenea efectul nu este observat uniform în toate țările și nici în toate domeniile cognitive.
Printre explicațiile analizate de cercetători se numără schimbările din sistemele educaționale, timpul tot mai mare petrecut în fața ecranelor, modificările obiceiurilor de lectură, transformările mediului social și cultural, dar și efectele stilului modern de viață asupra concentrării și învățării.
