Ajunul de Bobotează este o zi plină de semnificație spirituală și este marcată de o serie de obiceiuri și superstiții care au rămas vii în tradiția populară românească.
Post și curățenie:
Așa cum se întâmplă și în cazul altor sărbători importante, ajunul de Bobotează este o zi de post negru. În plus, casele sunt curățate temeinic, pentru a primi binecuvântarea preoților.
Apa sfințită:
Una dintre cele mai importante tradiții este sfințirea apei. Se crede că apa sfințită în această zi are puteri vindecătoare și protectoare.
Visele în noaptea de Bobotează:
Fetele nemăritate cred că în noaptea de Bobotează își vor visa ursitul. În multe zone ale țării, fetele se pregătesc temeinic pe tot parcursul zilei prin curațenie, rugăciune și încearcă să se ferească de ispite, iar spre seară își pregătesc o păine coaptă pe vatră care conține multă sare sperând că ursitul lor o să vină în vis pentru a le aduce apă. Unele încearcă, chiar, să fure busuioc de la preot când acesta vine cu Crucea în casă, pentru a-l pune sub pernă peste noapte și a-și spori șansele în vis.
Alte superstiții: Există și alte superstiții legate de această zi, precum:
Dacă în noaptea de Bobotează tună, anul va fi unul roditor.
Dacă cerul este înstelat, vor fi multe albine.
Dacă găsești un ban în coliva, vei avea noroc tot anul.
Aceste tradiții și superstiții au fost transmise din generație în generație, contribuind la păstrarea identității culturale și spirituale a poporului român. Ele reprezintă un mod de a marca trecerea timpului, de a ne conecta cu strămoșii și de a spera într-un viitor mai bun.
