Acum mai bine de 267 ani, în 1754, la Blaj, își deschideau activitatea trei școli: Şcoala de obşte, Şcoala latină şi Şcoala de preoţie, la inițiativa episcopului Ion-Inocenţiu Micu-Klein (1692-1768).
La 21 august 1738, acesta obține de la împărartul Carol al VI – lea, domeniul Blajului.
Klein mută la Blaj, la 19 mai, reşedinţa episcopiei, pentru a putea fi într-un contact mai strâns cu toţi credincioşii săi.
De acum încolo Blajul devine principalul centru cultural şi politic al românilor din Transilvania, la acesta contribuind nu numai poziţia sa centrală, dar şi rolul jucat în lupta pentru eliberare naţională şi socială.
Planul după care se va ridica viitorul oraş a fost intocmit de insuşi Inocenţiu Micu Klein, care a trasat străzile principale, a indicat locul pieţei, al catedralei, al mânăstirii, al reşedinţei episcopale şi a dispus înfiinţarea primelor şcoli.
În anul 1739, Blajul este declarat târg (oppidum), transformându-se curând într-un adevărat oraş.
Episcopul Ion-Inocenţiu Micu-Klein este exilat de către împărăteasa Maria Tereza, la îndemnul nobilimii din Blaj, acesta nu mai apucând să își termine opera dedicată învățământului blăjean, pe care a început – o cu atâta sârguință.
Cel care va duce mai departe cele trei școli din Blaj, este episcopul Petru Pavel Aaron (1709-1764).
Cele trei școli din Blaj, sunt considerate ca fiind primele şcoli sistematice superioare din ţara noastră, în care s-a predat în limba româna şi în care, pe lângă scris, citit şi studii teologice, se învăţau limbile străine şi ştiinţele, predate de profesori erudiţi, cu studii făcute la Roma şi Viena.
Dintre profesorii, care au predat în școlile din Blaj, amintim pe Grigore Maior, Silvestru Caliani, Gherontie Cotore, Atanasie Retnic, iar apoi Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, din a doua generație, și Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, Aron Pumnul și Ion Micu Moldovan (din generația de la 1848).
Dintre elevii care au ieșit de pe băncile școlilor ardelene, au ieșit viitorii luptători pentru afirmarea popurului românesc, a unității naționale și a drepturilor românilor din timpul Revoluției de la 1848, și mai târziu a mișcării de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania, cunoscută sub nunele de Școala Ardeleană.
Dintre elevii școlilor blăjene, amintim pe Ion Budai Deleanu, Vasile Aron, Ion Barac, Iosif Vulcan, dr. Vasile Pop, Alexandru Papiu – Ilarian, Ion Micu Moldovan, Axente Sever, Marțian Popovici, Nicolae Densușianu, Ion Bianu, Augustin Bunea, Ion Agârbiceanu și Alexandru Borza.
