Creștinii- ortodocși îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Sărbătoarea Marelui Sfânt, trebuia să aibă loc sâmbătă, dar cum aceasta a picat în Sâmbăta Mare, ea a fost mutată în a doua zi de Paști.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe mai este numit şi „purtătorul de biruință”, fiind sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie. Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai aprigi apărători ai creștinismului. O mulţime de biserici poartă hramul Sfântului Gheorghe, dar şi numeroşi copii sunt botezaţi cu numele sfântului.
Sfântul Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian, fiind fiul unor părinţi creştini de origine greacă.ADVERTISINGSf. Gheorghe a rămas fără tată de mic şi s-a mutat cu mama sa în Palestina, având acolo mai multe rude. La vârsta majoratului, Sf. Gheorghe s-a înrolat în armată în garda împăratului.
Se știe că, deși era păgân, împăratul Dioclețian, până la anul 303 nu a luat nici o măsură împotriva creștinilor. Aceasta stare de lucruri a îngăduit creștinilor vrednici, să urce până la cele mai înalte slujbe în împărăție.
n anul 303 însă, din îndemnul ginerelui său Galeriu, pe care Dioclețian l-a luat ca însoțitor la domnie, a aprins prigoana împotriva creștinilor. Istoria creștinătății stă martoră că, din anul 303 și până la 313 (anul Edictului de la Milan, prin care Sfântul împărat Constantin cel Mare a dat pace creștinilor), Biserica a trecut printr-o cutremurătoare încercare și o sângeroasă probă: creștinii au fost siliți să aleagă, cu prețul vieții lor, între zeii păgâni și Iisus Hristos, relatează orthodoxwiki.org.
Sf. Gheorghe cunoştea decretul de prigonire împotriva creștinilor şi astfel s-a dus la împăratul Dioclețian şi a mărturisit că este creştin şi că dacă va mai sluji oastea împăratului, o va face în numele lui Hristos.
Diocleţian a dat ordin, din îndemnul lui Galeriu, ca Sf. Gheorghe să fie întemniţat şi chinuit ca să renunţe la credinţa creştină. Sfântul Gheorghe a fost lovit cu suliţe, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, chinul la roată, groapă cu var, încălțăminte cu cuie, băutură otrăvită, bătaia cu vine de bou şi tot felul de alte chinuiri, dar tot nu a renunţat la credinţa creştină.
Mulţi din cei prezenţi la chinurile îndurate de Sfântul Gheorghe au renunţat la idoli şi s-au închinat lui Hristos, atunci când au văzut că Sf Gheorghe scapă viu şi nevătămat, deci era schingiut în fel şi chip.
Mai mult, în vremea ținerii lui în temniță, Sfântul Gheorghe, atingându-se de un mort, acesta a înviat. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința ei în Hristos.
Diocleţian a mai încercat să îl convingă pe Sfântul Gheorghe să renunţe, oferindu-i onoruri militare, însă a fost în zadar. Atunci, împăratul mâniat a dat ordin ca Sfântul Gheorghe şi împărăteasa Alexandra să fie ucişi prin tăierea capetelor.
În drum spre locul unde avea să li se taie capetele, împărăteasa Alexandra a murit. Sfântul Gheorghe s-a rugat lui Dumnezeu şi apoi şi-a aplecat capul ca să îi fie tăiat, în ziua de 23 aprilie.
Românii au o mare evlavie pentru Sfântul Gheorghe. Multe biserici din ţară poartă hramul Sf Gheorghe, iar multe femei şi bărbaţi îi poartă numele. De asemenea si multe orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește Brațul Sfântului Gheorghe.
Totodată, steagul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la mănăstirea Zografu, din Muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul.
În prezent, Sf. Gheorghe este considerat ca fiind ocrotitorul Forțelor Terestre Române.
Peste 900.000 de români, majoritatea bărbați, își serbează onomastica pe 25 aprilie. Mai exact, 910.507 de cetățeni români, dintre care 727.351 bărbați și 183.156 femei, poartă numele Sfântului Gheorghe, conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI).
