Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis suspendarea judecării dosarului în care Traian Berbeceanu a fost achitat și sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

0

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri, suspendarea judecării dosarului în care Traian Berbeceanu, fost comisar-şef al BCCO Alba Iulia, a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe fapte de corupţie, fiind sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie.

Judecătorii români vor trimite la CJUE patru întrebări, prin care doresc să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, magistraţii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

La ultimul termen al procesului, din 4 noiembrie, un procuror de la Parchetul General şi un altul de la DIICOT au avut opinii diferite în legătură cu practica Instanţei supreme de sesizare a CJUE.

Astfel, Irina Kuglay, procuror la Secţia judiciară a Parchetului General, a fost de acord cu sesizarea CJUE, susţinând că nu există în lege niciun criteriu care să departajeze magistraţii specializaţi de cei nespecializaţi în judecarea faptelor de corupţie.

“Cine decide dacă un judecător este specializat sau nu? Toate instanţele care au desemnat judecători specializaţi în judecarea faptelor de corupţie i-au desemnat de fapt pe toţi judecătorii Secţiilor penale. Separarea administrativă între judecători specializaţi şi nespecializaţi lasă loc liber arbitrariului şi afectează independenţa judecătorului. Decizia Curţii Constituţionale, un organ extrajudiciar, nu are caracter obligatoriu“, a spus Irina Kuglay.

În replică, un procuror de la DIICOT s-a opus sesizării CJUE, susţinând că infracţiunile de care sunt judecaţi inculpaţii din acest dosar nu au legătură cu fondurile europene.

“Ne place sau nu, trebuie să aplicăm deciziile Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii”, a arătat procurorul de la DIICOT.

În iunie 2016, Traian Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe infracţiuni, printre care spălare de bani, luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la delapidare.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată de procurori.

În schimb, Ioan Mureşan (fost procuror şef al DIICOT Alba) şi Nicolaie Ioan Cean (fost procuror în aceeaşi structură) au fost condamnaţi la 7 ani, respectiv 2 ani închisoare cu executare. Aceştia sunt acuzaţi că au săvârşit mai multe nereguli în anchetarea poliţistului Traian Berbeceanu.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top