Fabrica de Arme Gugir un viitor eșec răsunător al industriei de armament ? Autoritățile ”o dau” în secrete de stat

2

Conducerea superficială și lipsa de interes a celor aflați în fruntea unor companii românești se regăsește, de foarte multe ori, în calitatea produselor obținute și randamentul muncitorilor. În România majoritatea companiilor de stat au căzut pradă intereselor politice și nu pentru a dezvolta o gândire sănătoasă bazată pe un proiect de guvernare. Companiile de stat la care trebuia să fie organizat un proces de selecție al managementului au ajuns să fie conduse de directori „provizorii” numiți politic care le transformă ulterior în pușculițe de partid. Nimeni nu își asumă nici o responsabilitate și nimeni nu răspunde. Fenomenul se regăsește și la Fabrica de Arme Cugir unde în ultimii ani, conducerea a fost schimbată la fiecare guvernare. O companie de producție, strategică și renumită la nivel mondial a căzut în mâinile papițoilor politici care își pun, pe rând, oamenii la conducere dar și a intereselor meschine care se ascund în spatele sindicatelor.

Fabrica de Arme Cugir este deținută de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în proporție de 81,2% și Compania Națională Romarm SA în proporție de 18.98%, entități care consideră că buna funcționare a fabricii de armament din Cugir este un secret de stat.


În acest caz putem spune că este o rușine să auzim că la o unitate economică, strategică, de stat se duc lupte de putere în justiție și prin dosare penale. Acuzațiile grave aduse unor persoane din conducerea companiei pot atrage efecte negative pentru întreaga industrie de armament din România, dar cui îi pasă?
Oare celor celor aflați în sediile de partid și hotărăsc împărțirea ciolanului le pasă că investițiile în infrastructură la FAC sunt ZERO în ultimii ani? Oare ei știu că la orice ploaie serioasă secțiile fabricii sunt inundate. Ce secret de stat este că muncitorii de la Fabrica de Arme Cugir lucrează în condiții extrem de grele pe utilaje din 1935, cârpite să funcționeze?
Lipsa investițiilor în retehnologizare și sifonarea banilor din visteria bugetului prin FAC se regăsesc prin analizele economice făcute de specialiști.


Astfel prin complicitatea CN Romarm SA și a miniștrilor care se perindă prin portofoliul Economiei, Fabrica de Arme Cugir își pierde credibilitatea pe piața mondială, urmând apoi să fie declarată neprofitabilă. Se trage doar de timp pentru ca mahării aflați acum pe funcții să se bucure doar de o pensie liniștită. Sau dacă nu este așa, înseamnă că vorbim de o șleată de incompetenți atât la Romarm cât și la FAC iar în cazul acesta toți directorașii ăştia ar trebui aruncați de pereți.
Dacă nu era secret de stat, aș fi vrut și eu ca jurnalist, să știu de ce conducerea Romarm nu ia nici o măsură în contextul în care principalul contractant al Fabricii de Arme Cugir, Century Arms, trimite tot mai des reclamații pentru anumite produse. Ce ar însemna pentru FAC rezilierea unui astfel de contract doar pentru că unii șmecheri trag de timp și nu investesc în retehnologizare? Sursele noastre spun că mai este doar un pas până se ajunge în acel punct și totul se rezumă doar la promisiunea miniștrilor de resort pentru comenzi ferme ale Armatei Române. Adică o poveste și asta tot de partid.


La fel, în cazul dosarului penal 3/P/2020, declinat de renumitul DNA – ST Alba Iulia spre Parchetul Judecătoriei Alba Iulia (o altă șleată de” profesioniști” ai frăției) și înregistrată cu numărul 1150/P/2020. De aici aflăm că fostul director care este și actualul consilier al directorului general, Nicolae Mihăilesc și eternul lider de sindicat Neagu Ioan sunt acuzați că au furat bonuri cadou date de statul român. Oare ce are de spus conducerea Romarm, sau încă nu a aflat pentru că… vă explicăm în articolul următor. Cine sunt acești oameni și de ce interesele lor corespund cu cei care fac jocurile în industria de armament.

Distribuie

2 comentarii

Lasă un comentariu

Top