România a depășit pragul datoriei de 60% din PIB încă din octombrie 2025, conform datelor care arată o creștere masivă a împrumuturilor în mandatul guvernului Bolojan. De la 1.040 miliarde de lei în iunie, datoria a urcat la 1.121 miliarde de lei la finalul lui noiembrie, marcând o acumulare de 81 miliarde de lei în mai puțin de jumătate de an, scrie realitatea.net.
Scăderea PIB-ului României în ultimul trimestru din 2025 cu 1,6% față de perioada similară din 2024, distanța față de al treilea trimestru al anului trecut fiind de 1,9%, a fost însoțită de intrarea în recesiune tehnică.
Leul și dobânda de politică monetară au fost principalele arme utilizate de BNR în lupta sa cu inflația în 2023. Rata de referință a stagnat la 7%, începând cu ianuarie, iar deprecierea anuală a leului, care a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, față de euro a fost de numai 2,72 bani (circa 0,55%).
Premierul Florin Cîțu a anunțat, marți, după ședința de Guvern, că a fost aprobată prima rectificare bugetară pe 2021. Primele patru ministere care au primit cele mai mari alocări de bani sunt Sănătate, Dezvoltare, Investiții și Fonduri Europene și Transporturi. Guvernul estimează o creștere economică de 7% și un deficit de 7,13% din PIB.
Putem să ne ascundem după deget și să așteptăm soluții miraculoase de la Ministerul Educației ori Parlament. Putem să vorbim despre o bugetare corectă, să așteptăm alocări generoase din PIB, să discutăm despre creșteri salariale și dotări corespunzătoare. Asta facem de 30 de ani, reducem discuția privind educația la câteva cifre și alocări bugetare.
Sindicaliștii din Educație cer Guvernului Ludovic Orban regândirea sistemului de finanțare a sistemului de educație și alocarea, în noul an bugetar, a 6% din PIB pentru acest sector de activitate.