Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda.
Între organizațiile de rezistență armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formațiunea condusă de studentul Ștefan Popa, care a acționat în partea de sud-est a Munților Apuseni, având create și organizate rețele de susținători prin satele situate la nord de Mureș, în zona dintre Aiud și Teiuș.
Acum 74 de ani, în comuna Bistra din județul Alba, în locul numit „La Groși”, situat pe Muntele Mare, avea loc cea mai mare bătălie dintre partizanii conduși de maiorul Nicolae Dabija și trupele de Securitate, trimise cu scopul de a-i captura.
Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda.
Între organizațiile de rezistență armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formațiunea condusă de studentul Ștefan Popă, care a acționat în partea de sud-est a Munților Apuseni, având create și organizate rețele de susținători prin satele situate la nord de Mureș, în zona dintre Aiud și Teiuș.
În toamna anului 1948 maiorul Nicolae Dabija se refugiază în Apuseni, în zona comunei Bistra, cu un grup de fugari. În martie 1949, în locul numit „La Groși”, pe Muntele Mare, are loc una dintre cele mai mari bătălii dintre partizani și securitate. Pentru prinderea celor scăpați din iadul de la Groși, precum și a susținătorilor acestui grup Securitatea a instaurat teroarea în Bistra.
Gheorghe Șovăială și Gelu Novac au fost doi luptători anticomuniști care au făcut parte din Grupul de rezistență armată cunoscut și ca „Grupul Carpatin Făgărășan” sau „Grupul 73 Carpatin de eliberare națională”, condus de Ion Gavrilă Ogoranu. Cei doi au căzut în luptă cu organele de represiune, în data data de 5 august 1954, la marginea unui lan de porumb de la marginea satului Obreja, aparținător comunei Mihalț.
Duminică continuăm povestea celor care au luptat cu arma în mână în munți, împotriva regimului comunist.