Anul acesta, ajung la maturitate titluri de stat, în lei sau valută, în valoare de circa 65 miliarde lei. Pentru a achita sau rostogoli datoria dar și pentru acoperi deficitul bugetar, Finanțele intenționează să se împrumute anul acesta cu 181 de miliarde lei.
Chiar dacă rata anuală a inflației a scăzut în decembrie la 6,61%, față de 6,72% în luna precedentă, față de o prognoză a BNR de 7,5% pentru sfârșitul anului trecut, banca centrală a decis, la prima sa ședință de politică monetară din 2024, să mențină rata de referință la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.
Miercuri va avea loc ultima ședință de politică monetară a BNR din acest an. Piața nu anticipează o modificare a ratei de referință, care se menține din ianuarie la 7%/an, în condițiile în care creșterea prețurilor se menține cu mult peste ținta de inflație a băncii centrale de 2,5%±1 punct procentual. De altfel, cu acest prilej va fi aprobat noul Raport asupra inflației.
Leul rămâne, de la începutul anului, cea mai stabilă monedă față de euro, în timp ce forintul maghiar a cunoscut cea mai amplă depreciere.
În ziua căderii guvernului Cîțu, Banca Națională a României a decis majorarea dobânzii de referință, în încercarea de a ține în frâu creștere prețurilor. Este prima majorare a dobânzii de intervenție, din ultimii trei ani și jumătate.
BNR nu a lăsat de înțeles că ar dori să urmeze o astfel de direcție, considerând că inflația este ținută sub control. Chiar dacă guvernatorul Mugur Isărescu a observat că „dobânzile în România, și pe partea de creditare, și la depozite sunt extrem de scăzute. Sunt sub rata inflației”.