MINISTERUL MEDIULUI ASCUNDE PROIECTE GIGANT ALE FUNDAŢIEI CONSERVATION CARPATHIA

0

un material realizat împreună cu Nostra Silva

Derogări majore de la legislaţia României pentru aplicarea proiectului Conservation Carpathia în Munţii Făgăraş

Ministerul Mediului acţionează (deocamdată) ca un slugoi subordonat miliardarilor din FCC

Opinia specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”

Un proiect gigant, cu un buget total de 27.619.867 EURO, din care contribuţia Uniunii Europene este de 9.378.982 EURO, a fost “uitat” de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor timp de un an şi jumătate.

Până azi, 18 noiembrie 2020, Ministerul Mediului nu a publicat nicio informaţie pe situl www.lifeprogram.ro despre proiectul cu finanţare de la Uniunea Europeană, deşi derularea acestuia a început la 15 iulie 2019.

Reprezentanţii Ministerului Mediului, contactaţi de Nostra Silva, au declarat, după ce au identificat “proiectul ăla mare de tot” că e posibil “să nu se fi făcut butonul de prezentare, de diseminare a proiectului“.

Am revenit, după verificări, şi ni s-a comunicat că Nostra Silva a avut dreptate, pe situl Ministerului Mediului “nu era pusă nicio informaţie despre proiect“, urmând ca în maxim 24 ore să fie disponibile informaţiile. Prima informaţie, publicată de minister după aproximativ 10 minute, a fost un link către situl Fundaţiei Conservation Carpathia.

Situl Comisiei Europene (linkul cu lista proiectelor poate fi accesat aici) oferă câteva informaţii despre proiectul FCC (linkul poate fi accesat aici) însă este singurul proiect dintr-o listă de 133 de proiecte care nu are un link către un website de prezentare a proiectului, care să conţintă informaţiile obligatorii prevăzute de programul LIFE.

Coordonatorul proiectului este Fundaţia Conservation Carpathia – înfiinţată de 11 cetăţeni străini, iar parteneri sunt:

  1. Fundaţia Pro Park – înfiinţată de Erika Stanciu, fost membru în consiliul director al Fundaţiei Conservation Carpathia. Erika Stanciu s-a retras din conducere după ce a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului, în Guvernul Cioloş. Promberger Christoph Franz Johannes a fost membru în consiliul director – trezorier.
  1. Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation – înfiinţată de Mihai Zotta Iancu, director FCC, cu capitalul social plătit de Promberger Christoph Franz Johannes, care era şi cenzor al asociaţiei. Asociaţia are ca membri Fundaţia Conservation Carpathia, SC Sănătate & Natură SRL, SC Almimax SRL şi este condusă de Mihai Zotta Iancu, Barbara Promberger Furpass şi Christoph Promberger.
  1. Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia – înfiinţată de societăţiile miliardarilor din Fundaţia Conservation Carpathia, respectiv SC Sănătate & Natură SRL (Hansjoerg Wyss Foundation), SC Almimax Natura SRL (Markus Friedrich Jebsen), SC Wildland SRL (Aktieselkabet AF 16/11/2005 – Anders Holch Povlsen) şi SC Romfor Sustainable Forestry SRL (Aktieselkabet AF 16/11/2005 – Anders Holch Povlsen). Iniţial conducerea acestei asociaţii era asigurată de Zotta Mihai Iancu (preşedinte), Barbara Promberger Furpass, Christop Promberger şi Horaţiu Hanganu (care demisionează la finalul anului 2015, după ce numele lui a apărut în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 ha – dosarul Viorel Hrebenciuc – Ioan Adam ş.a.)
  1. SC Carpathia Agro & Finance SRL, înfiinţată de Fundaţia Conservation Carpathia şi Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, condusă de Promberger Christoph Franz Johannes.

La această încrengătură de organizaţii ale miliardarilor din Conservation Carpathia se adaugă şi:

  1. Conservation Capital Consulting Limited Ltd – mai multe detalii aici.
  1. Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș – Basarab I

Pentru un proiect similar Fundaţia Conservation Carpathia a primit o finanţare de 5.000.000 USD şi de la Fundația Arcadia prin programul Endangered Landscapes Programme. Fundaţia Arcadia este o organizaţie caritabilă înfiinţată de Lisbet Rausing, director al Ingleby Farms & Forests, societate ce a cumpărat în România 7.261 hectare pădure şi 12.155 hectare teren agricol.

Proiectul LIFE18 NAT/RO/001082 îşi propune ca rezultate:

  • cumpărarea a cel puţin 3.300 hectare de pădure şi goluri alpine de către Fundaţia Conservation Carpathia
  • “restabilirea” unei populaţii de 90 castori şi 75 bizoni
  • stabilirea unei zone de 80.000 de hectare în care activitarea de vânătoare să fie interzisă
  • determinarea comunităţilor locale să sprijine iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş
  • identificarea unor zone de conservare şi restaurare pe o suprafaţă de 200.000 hectare.

Amplitudinea proiectului ridică întrebări majore legate încălcarea legilor române care reglementează activitatea de silvicultură, vănătoare, dar şi reglementările interne şi internaţionale privitoare la respectarea dreptului de proprietate privată şi publică.

Evident că, pentru aplicarea proiectului, Fundaţia Conservation Carpathia va avea nevoie de derogări din partea Statului Român, se vor crea zone în Munţii Făgăraş, unde se doreşte o legislaţie specială, diferită de cea pentru restul teritoriului României. Specific miliardarilor din FCC – regulile sunt pentru muritorii de rând, nu pentru “vizionarii” care cumpără Munţii Făgăraş la metru pătrat…

Iar pentru aceste derogări miliardarii FCC lansează comanda, iar Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, execută cu servilism şi promptitudine.

A sosit momentul primei derogări oficiale (nu se pun situaţiile în care Ministerul Mediului închide ochii la încălcarea legii de către FCC): la 12 noiembrie 2020 a fost pus în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea derogării în scop științific pentru specia castor (Castor fiber). La baza acestui proiect de ordin care instituie excepţii pentru FCC, stă un referat de o pagină, în care se concluzionează că “derogarea este acordată pentru implementarea proiectului Life 18 NAT_RO001082 ”Creation of a Wilderness Reserve in the Southern Carpathians Mountains, Romania”“.

Un scurt intermezzo, ca să ne clarificăm cine sunt cei care fac jocurile Fundaţiei Conservation Carpathia în Ministerul Mediului.

Referatul care stă la baza proiectului de ordin este asumat de director Doina Cioacă, persoană găsită în stare de incompatibilitate de Agenţia Naţională de Integritate, în anul 2014, întrucât deşi era şef de comisie pentru Regiunea de Sud-Vest și Regiunea Sud-Est la implementarea Metodologiei de atribuire în custodie a Siturilor NATURA 2000, a reprezentat candidatul S.C. MILVA PROD S.R.L. la interviul susținut în fața unei comisii similare, pentru obţinerea custodiei Sitului Natura 2000 Lacul şi Pădurea Cernica. Actualul director Doina Cioacă încheiase un contract de drepturi de autor cu S.C. MILVA PROD S.R.L., societate care, în anul 2015, a fost identificată de DIICOT că face parte dintr-un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, activitate din care a rezultat un prejudiciu estimativ de 38.000.000 lei.

Revenind la derogările solicitate de Fundaţia Conservation Carpathia, se dorea capturarea a 70 de exemplare din specia Castor fiber de pe raza râului Olt din sectorul Arpaș (județul Sibiu) – Ucea – Viștea – Voila – Beclean – Făgăraș – Șercăria (jud. Brașov) şi relocarea acestora în bazinele superioare ale râurilor Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului (județul Argeș), derogarea fiind valabilă până la 14 iulie 2024, exact data finalizării proiectului LIFE18 NAT/RO/001082. Proiectul de ordin identifică şi “beneficiarul”, respectiv Fundaţia Conservation Carpathia.

Iar acum să dăm cuvântul specialiştilor de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea”, singura instituţie cu experienţă de peste 30 ani în reintroducerea castorului în România, care, în adresa 21077 din 17 noiembrie 2020, consemnează următoarele argumente:

  • bazinele superioare ale râurilor de munte din România (destinaţia stabilită de FCC pentru castorii relocaţi) nu sunt considerate habitate optime pentru specia de castor;
  • nu este viabilă şi oportună acţiunea de capturare şi relocare a 70 indivizi din specia castor propusă de Fundaţia Conservation Carpathia, iniţiativă preluată de Ministerul Mediului;
  • nu a fost prezentat un studiu de diagnoză a habitatelor din bazinele superioare ale râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului din care să reiasă că habitatele sun favorabile speciei Castor fiber;
  • nu a fost prezentat un studiu privind necesitatea repopulării bazinelor superioare ale râurilor menţionate cu specia Castor fiber;
  • nu au fost prezentate acordurile fondurilor cinegetice care gestionează fauna ce se doreşte a fi relocată;
  • nu a fost prezentat acordul administratorului siturilor şi ariilor naturale care se suprapun peste zonele de relocare;
  • nu au fost prezentate studii de impact, inclusiv în zona de capturare, din care să rezulte că scoaterea definitivă a 70 de indivizi din această zonă (dintr-un total estimat de 150 exemplare) nu are un impact semnificativ asupra stării de conservare a speciei;
  • nu s-a dovedit prezenţa istorică a castorului în zona în care se doreşte “repopularea”;

Analiza Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marian Drăcea” continuă şi cu alte argumente, care scot în evidenţă neprofesionalismul “conservaţioniştilor” de la Fundaţia Conservation Carpathia ce îşi doresc “repopularea unor zone pentru utilizarea castorului în scop turistic“.

Dar ce ne facem, căci măsura de “repopulare” este parte a proiectului de 27.619.867 EURO finanţat de Comisia Europeană?

Iar măsura de “repopulare” nu se regăseşte în Planul de acţiune pentru conservarea speciei Castor fiber, document aflat în procedură de avizare ştiinţifică şi urmează a fi înaintat Ministerului Mediului, pentru aprobare.

Îşi va reveni în fire Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi va respecta legea, retrăgând proiectul de ordin comandat de Fundaţia Conservation Carpathia?

Sau va rămâne în aceeaşi notă de slugărnicire faţă de miliardarii din FCC, demonstrată cu consecvenţă în ultimii ani?

Distribuie

Lasă un comentariu

Top