Creștinii catolici sărbătoresc Paștele Catolic

0

Pe data de 4 aprilie, creștinii catolici sărbătoresc Paștele Catolic. Această sărbătoare se petrece anul acesta la o lună distanță față de Paștele Ortodox, însă tradițiile și obiceiurile rămân aceleași.

Utilizarea a două calendare diferite este motivul pentru care în 2021 Paștele catolic se sărbătorește cu o lună înainte de cel ortodox. Acest lucru s-a mai întâmplat în 2013 și 2016, în restul anilor cele două sărbători au picat la o distanță câteva zile, maximum o săptămână.

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină a anului, pentru prima dată fiind sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. Cu ocazia ieşirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Paştele, toţi evreii trebuiau să ia un miel şi să îl sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale uşilor de la casele în care locuiau aceştia. În noaptea aceea, îngerul morţii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt şi a omorât toţi fiii întâi născuţi ai egiptenilor în casele care nu aveau pe uşă sângele mielului. În casele israeliţilor nu a murit nimeni, pentru aceştia ascultaseră porunca lui Dumnezeu şi au pus sângele mielului pe uşile lor. Sângele mielului oferea o garanţie, un semn vizibil prin care credincioşii dădeau de înţeles că au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu.

Din anul 1054, când s-a produs Marea Schisma a Bisericii creştine, Pastele se sărbătoreşte, cu unele excepţii, întotdeauna la date diferite la catolici şi ortodocşi. Diferenţa mai mare de o săptămână intre sărbători nu exista, însă modul de calculare a datei Paştelui diferă.

Începând din anul 1582, biserica catolică şi cea ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserica catolică se ghidează după calendarul Gregorian, în timp ce ortodocşii au păstrat calendarul Iulian.

Catolicii calculează data Paştelui bazându-se pe lună plină ecleziastică, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică şi se bazează pe o dată fixă pentru echinocţiul de primăvară.

În opoziţie, credincioşii de confesiune ortodoxă sunt ghidaţi de lună plină astronomică, calculată pe baza datelor astronomice şi data reală – tot din punct de vedere astronomic, a echinocţiului de primăvară.

Nu doar catolicii serbează Sfintele Paşti în această duminică. Dintre religiile care sărbătoresc Pastele odată cu catolicii se numără: reformaţii, unitarienii, baptiştii, penticostalii, adventiştii de Ziua a Şaptea, creştinii după Evanghelie şi Biserica Evanghelică Romană.

Stropitul îşi are originea în Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apa, ulterior este folosit parfumul. Apa este simbolul purificării încă din creştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Aceasta zeiţă se numea “Ostera”, denumire din care provine şi “Ostern” – Paste.

Dăruirea și ciocnitul ouălelor, este un alt obicei practicat de catolici de Paşte.

Distribuie

Lasă un comentariu

Top