Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Ajunul Bobotezei, premergătoare sărbătorii de vineri, cea a Bobotezei.
În această zi se ajunează total pentru ca, în ziua de Bobotează, creștinii ortodocși să ia Agheasma Mare pe nemâncate. Aceasta este prima zi de post de peste an. Creștinii ortodocși pot mânca de dulce în această zi doar dacă Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica.
Tradiția postului în ziua de 5 ianuarie datează din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau timp de 40 de zile, prin post și rugăciune, să primească botezul în seara acestei zile.
După ce primeau botezul puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și puteau să se împărtășească.
În prezent, credincioșii postesc în Ajunul Bobotezei pentru a putea lua Agheasma Mare în ziua de Bobotează.
Postul din Ajunul Bobotezei face parte din posturile de o zi de peste an.
Apa sfințită primită de Bobotează la Biserică, se bea pe stomacul gol, pe nemâncate.
Unii credincioși opriți de la Sfânta Împărtășanie au dreptul de a lua Agheasmă Mare, însă trebuie să se știe că apa sfințită nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Tradiții și obiceiuri de Ajunul Bobotezei:
În ziua de 5 ianuarie, creștinii ortodocși respectă cu sfințenie o serie de tradiții și superstiții pentru a se asigura că vor avea parte de noroc tot anul.
Se spune că cine ține post negru în Ajunul Bobotezei va avea un an îndestulat și lipsit de conflicte.
În Ajunul Bobotezei, preoții merg să sfințească și să binecuvânteze casele credincioșilor.
În seara de 5 ianuarie, fetele necăsătorite își pun busuioc sub pernă, de care leagă un fir roșu de mătase, în speranța de a-și visa sortitul. Bărbatul visat le va deveni soț în cel mai scurt timp posibil.
O altă tradiție spune că, în Ajunul Bobotezei, fetele necăsătorite trebuie să ia un fir de busuioc din mănunchiul preotului și să-l pună sub strașina casei. Se crede că, dacă firul de busuioc este plin de chiciură, se vor căsători cu un băiat bogat.
În popor există credința că, dacă în Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că în Ajunul Bobotezei nu sunt admise certurile între membrii familiei și nu se dă nimic cu împrumut.
O altă tradiție spune că în Ajunul Bobotezei, de Bobotează, Sfântul Ioan și opt zile după aceasta nu se spală rufe, deoarece apele sunt sfințite.
Dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat.
De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
