În cea de – a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ștefan.
Conform Noului Testament, Stefan se trăgea din Ierusalim si avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Stefan este recunoscut ca fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile Iudaice. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, sa îl urmeze pretutindeni si sa ia parte la faptele si minunile sale. Sfântul Stefan a fost numit Arhidiacon, funcţie care prevedea ca el sa ii conducă pe diaconi.
Dat fiind faptul ca rolul diaconului in biserica de odată era mult mai important decât cel din zilele noastre, Stefan a stârnit atenţia fariseilor.
Aceştia erau nemulţumiţi de faptul ca el încearcă sa aducă oamenii de partea sa si sa ii convertească la creştinism prin predicile despre învăţăturile lui Hristos. La putin timp după ce a devenit diacon, Stefan a fost dus înaintea Sinedriului, sub acuzaţia de blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu.
Interogat de către Caiafa, cel care îl judecase si pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan ii acuza pe cei care doreau ca el sa piară.
Găsit vinovat de blasfemie, Sfântul Stefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odată ce afla sentinţa, sfântul a avut o teofanie si le-a spus iudeilor: „Iată vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu”.
A fost scos în afara cetăţii si a fost ucis prin lapidare, devenind si primul martir care a fost ucis pentru ca a mărturisit in fata tuturor credinţa pe care o avea in Iisus. Înaintea sa îşi dea duhul si sa meargă la ceruri cere iertare pentru cei ce îl omoară.
Locul unde era îngropat Sfântul Stefan a fost descoperit in anul 415, iar din anul 560 moaştele sale se afla in cripta bisericii „Sân Lor enzo fuori le Mura” din Roma împreună cu moaştele arhidiaconului roman Laurentius.
Tradiții de Sfântul Ștefan
Potrivit unei tradiţii străvechi, de Sfântul Stefan este bine sa aducem in casa icoana Sfântului, ajutându-l astfel pe creştinii care suferă probleme de sănătate si pe cei care se judeca de foarte mult timp cu persoanele orgolioase.
In unele locuri din Muntenia gospodinele pregătesc asa-numitele Pâinici ale lui Stefan, făcute in forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemănător cu cel de cozonac. Se obişnuieşte ca aceste pâinici sa se ungă cu miere. De asemenea, pâinicile amintesc creştinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Stefan. Odată ce sunt sfinte de preot la biserica, pâinicile se împart copiilor sărmani.
Tot in aceasta zi este bine sa dăruim icoana Sfântului nostru Stefan sau o candela noua aprinsa pentru sănătatea rudelor bolnave dar si pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, preţuirii si respectului pe care i-l purtam Sfântului martir Stefan este bine ca in aceasta zi persoanele certate sa se împace.
Peste 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica luni, de Sfântul Ştefan, potrivit Agerpres. Este vorba despre 356.480 de bărbaţi şi 145.109 femei, arată Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
