Biserica Ortodoxă cinsteşte în fiecare an, pe 29 august, prin zi de post, Tăierea Capului Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Conform credinţelor populare, în această zi nu se bea vin roşu şi nu se mănâncă varza. Postul din această zi este unul aspru.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează ziua în care Irod Antipa, unul dintre regii care dominau Galileea și Pereia, acuzat de sfânt că păcătuiește trăind cu soția fratelui său, a acceptat, ca răsplată pentru un dans, să îl decapiteze pe cel care anunța venirea Mântuitorului.
Ultima mare sărbătoare din anul bisericesc este Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul prăznuită pe 29 august.
Este una dintre sărbătorile care le cer creștinilor post. Pe de o parte pentru că potrivit Noului Testament, Irod, în timpul unui ospăț, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca semn al asumării vieții înfrânate a lui Ioan. În plus, ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este considerată o prefigurare a vinerii Patimilor, și așa cum este recomandat postul în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine postul și în această zi.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul încheie și seria de sărbători cu semnificație eshatologică din luna august: „Prin Schimbarea la Faţă ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se muta de la stricăciune la nestricăciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se revelează ca toţi cei care nu au fost străini de pocăinţa vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai”, arată creştin-ortodox.ro.
Fără legătură cu dogma religioasă există credințe populare potrivit cărora nu ar trebui să se folosească cuțitul în această zi și, la masă, totul se rupe cu mâna. Tot în afara calendarului creștin, se pomenește despre un post „de la cruce până la cruce”, care ținea din această zi până pe 14 septembrie, la Înălțarea Sfintei Cruci, care avea rolul de a-i curaţi pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. Alte interdicții populară pentru această zi priveau măturatul, tăierea și mâncarea fructelor și legumelor cu formă rotundă ori în cruce, roșiile și pepenii fiind evitați, dar acestea nu sunt prevăzute regulile scrise ale bisericii și sunt considerate superstiții.
Data de 1 septembrie este prima zi a anului bisericesc, potrivit tradiției moștenite din legea veche care spune că în această zi a început Facerea Lumii și tot pe 1 septembrie a început să vorbească oamenilor Mântuitorul.
