S.O.S. Fermierii au nevoie de suportul EUROPARLAMENTARILOR ROMÂNI pentru votul în Parlamentul European pe F2F

0
SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar 
al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK"

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

    – studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărămițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

    – consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Brusseles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restrictii, constrangeri, care impun efectuarea unor costuri si investitii pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne indreptateste sa credem ceea ce v-am expus si sa va cerem sa fiti de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazata pe studii de impact economic, de mediu si social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu si lung. 

Se vorbeste de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace si eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la seminte cu insectofungicide fara a avea alternative suntem intr-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se inlocuieste un tratament la seminte incorporate in sol, cu efectuarea a inca 2-3 tratamente in vegetatie in perioada de coincidenta a zborului tuturor polenizatorii, plus sarcina birocratica de a face anunturi de fiecare data cand se efectueaza tratatemente ;

-Posibilele substante alternative nu au nici macat jumatate din eficacitatea in combaterea daunatorilor

-Costurile sunt de cateva ori mai ridicate, deci eficienta este aproape inexistenta

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a sustine si incuraja fermierii trebuiau prezentate atasat strategiei F2F, ceea ce nu s-a intamplat, fermierii fiind deja impactati negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au gasit instrumente financiare adecvate pentru sustinere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizati din mai multe considerente, incepand cu diferente intre subventia de 157 Euro/ha fata de media europeana de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuand prin neaprobarea la nivel european a convergentei totale pana in 2026.

Costurile de finantare a creditelor și accesul la finantari inregistreaza decalaje foarte mari intre fermierii europeni si cei romani care au costuri mult mai mari de finantare.

Consideram ca evaluarea integrala a impactului trebuia realizat inainte de prezentarea nitiativelor legislative, in prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizata prin mai multe studii europene sau internationale, toate prezentand un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întarziate, fiind ascunse de opinia publica, astfel incat continuam sa sustinem respingerea raportul in forma prezentata.

Fermierii au fost si raman in continuare responsabili de impactul sistemic economic, social si de mediu al activitatilor desfasurate de acestia prin respectarea bunelor practici agricole, noi avand primul interes de a mentine un sol curat si sanatos, bine conservat pentru a fi transmis generatiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine in conditiile aprobarii raportului in forma prezentata. Standardele europene de pana acum conducand la obtinerea unor alimente sanatoase si accesibile pentru populatie. In schimb prin alternativa propusa prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate in public indica relocalizari certe de productii agricole in tari terte, fara constrangeri unor interdictii in tehnologii care afecta in mod diferit producatorii agricoli si consumatorii europeni. Romania si fermierii sai vor fi cel mai grav afectati de F2F, mai ales prin prisma faptului ca suntem in directa competitie si  concurenta de productie, costuri si piete cu tarile riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restrictii.

Totodata sunt prezente si recunoscute standardele duble de calitate intre statele membre, iar prin aceasta strategie nu facem altceva decat sa adancim diferentele deja existente.

Romania din punct de vedere al productiei medii la nivel national pe ha, la nivel national, a inregistrat cresteri in ultimii ani, dar ramane mult sub media europeana, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reintoarcerea in trecut la productii medii de subzistenta sauf aliment.

Este total inechitabil ca Romania sa isi reduca consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, cand media UE este 2,4 kg si sa fie competitiva cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reusi sa aibe o productie decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta si spune acelasi lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Acelasi lucru este valabil si la fertilizanti.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, desi nu polueaza atat de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobarii strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista si putin probabil sa apara in perioada urmatoare legislatia si masurile care sa fie aplicabile pentru statele terte.

Cine va controla ?, cum va controla ?

Am solicitat repetitiv si insistent sa fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul inainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situatie de  compromis la acest moment al votului, sa se sustina eliminarea tintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lasate la latitudinea statelor membre in functie de condititiile specifice ale fiecarui stat.  Sustinem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. In acest moment, din informatiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimati Domni Președinti ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM,

IMPERATIV ȘI RESPONSABIL

SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 – țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

Distribuie

Lasă un comentariu

Top