România nu este în criză pentru că nu ar avea un lider ales prin voința poporului. România este în criză pentru că, de fiecare dată când apare o șansă reală de schimbare, sistemul reacționează reflex: infiltrează, izolează, trădează.
Constituția României definește statul român, încă din articolul 1, ca stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și separația și echilibrul puterilor în stat sunt valori supreme. Orice abatere sistematică de la aceste principii nu mai poate fi considerată un accident politic, ci un derapaj instituțional.
Există momente în istoria unei națiuni când tăcerea conducătorilor devine mai zgomotoasă decât orice discurs. Săptămâna care a trecut este un astfel de moment. Românii au vorbit. Clar. Răspicat. Iar dumneavoastră ați ales să nu auziți.
Când o clasă politică nu mai are nimic de oferit, începe să semene ură. Când nu mai poate guverna, începe să dezbine. Când simte că puterea îi scapă printre degete, nu se reformează, își aruncă propriul popor unii în alții, ca pe niște câini puși să se sfâșie pentru distragerea atenției.
Asta se întâmplă astăzi în România.
România nu mai scârțâie. România crapă. Crapă în spitale în care mor oameni cu zile, în școli în care copiii sunt lăsați în frig, în instituții în care competența este o raritate iar mediocritatea a devenit regulă. De prea mult timp ne mințim că „mergem înainte”. În realitate, România cade, iar ritmul accelerat al declinului nu mai poate fi ignorat.
În România, cuvântul „suveranitate” a ajuns să fie un fel de relicvă scoasă din vitrină doar când politicienii au nevoie de aplauze. Se vorbește aprins despre independență, demnitate, interes național – dar, în practică, statul român continuă să se comporte ca un actor care cere voie să existe. E dureros, dar adevărat: România este suverană doar pe hârtie. În realitate, e prizoniera propriilor neputințe.
Astăzi, România adevărată nu se vede la televizor și nu se măsoară în declarații politice. România adevărată se vede în oamenii care, cu demnitate și curaj, aleg să fie acolo unde este nevoie de ei. Acest mesaj este pentru voi, românii care nu v-ați temut să stați în linia întâi a solidarității și adevărului.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat un bilanț al măsurilor de redresare economică luate până în prezent, subliniind creșterea veniturilor bugetare și reducerea cheltuielilor care indică un traseu favorabil pentru economia României.
România nu se destramă din lipsă de frumusețe, resurse sau oameni capabili. România se destramă din altceva, mai toxic și mai greu de recunoscut: din oboseală. Iar această oboseală nu e a țării – e a noastră.
O oboseală născută din promisiuni trădate, din cinismul clasei politice, din nepăsarea colectivă, din fuga continuă după o viață normală pe care mulți au găsit-o doar peste granițe.
Vă scriu această scrisoare cu gând bun, cu respect și cu dorința sinceră de a vă transmite un mesaj de încurajare. Trăim într-o perioadă în care mulți oameni se simt obosiți, dezorientați sau lipsiți de repere. Tocmai de aceea, vocile care pun accent pe inimă, pe adevăr și pe chemarea către o conștiință trează rămân necesare.