Prostia, nepăsarea și corupția de la nivel instituțional din ultimii 28 de ani au aruncat România, din punct de vedere economic, în coada Europei. Soarta unei țări bogate în resurse și cu o industrie bine pusă la punct, a fost pecetluită de haimanale care au manifestat un dispreț contagios față de” Coloșii”, simbolurile naționale care au ridicat România pe harta economiei mondiale.
Nici în 2018 nu ar fi târziu ca cei care au privatizat România să fie aruncați, fără scrupule, în cele mai mizere pușcări pentru trădare națională și falsificarea statului de drept.
În urmă cu 20 de ani, avea loc în județul Sibiu, o privatizare care ar fi trebuit să scoată Copșa Mică și împrejurările din negura unei industrii învechite, prin retehnologizare și investiții masive în programe de mediu și în oameni. În vara anului 1998 FPS (Fondul Proprietății de Stat, pe atunci), a cedat acțiunile SOMETRA SA, unei companii grecești din Grupul Mytilineos, cu o sumă derizorie, puțin peste 4 milioane de dolari. În același timp o altă companie care a oferit un preț mult mai bun decât grecii, 7 milioane de dolari, și au făcut investiții în SOMETRA de alte 6 milioane au pierdut licitația.
O dovadă clară că privatizarea SOMETRA a început având la bază influenţe străine care aveau ca scop” țepuirea” Statului român.
Prin contractul de privatizare Grupul Mytilineos, și-a luat angajamentul să investească în societate și în rezolvarea problemelor de mediu, 15.497.000 USD, eşalonat pe o perioadă de 5 ani. Din Autorizația de Mediu, numărul SB 187 din 07.05.1998, reiese că grecii au prezentat autorităților române un program detaliat pentru conformare cu investițiile care ar fi urmat pe platforma din Copșa Mică. Totul, însă a rămas pe hârtie. Mai mult decât atât, Grupul Mytilineos, a primit și sancțiuni în valoare de 30% din suma care ar fi trebuit investită, însă tot pe hârtie, pentru că pe greci” îi durea la patină” de sancțiunile autorităților noastre.
Complicitatea Statului Român în afacerea SOMETRA.
Deși au trecut anii, grecii nu au investit nici măcar un bănuț în problemele de mediu sau pe platforma SOMETRA, penalitățile, e drept, au crescut iar datoria Grupului Mytilineos a depășit 17 milioane de dolari.
Deși contractul ar fi putut fi reziliat în orice moment pentru că, investitorul nu și-a onorat angajamentele, funcționari din FPS, între timp redenumit AVAS au luat decizia să recupereze suma de bani prin inițierea unei acțiuni la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris. Motivul real al acestei acțiuni în instanța internațională, a fost pierderea urmei datoriilor către statul român de proprii funcționari.
Și totuși afacerea SOMETRA merge mai departe.
Grupul Mytilineos Holdings a reușit, cu complicitatea funcționarilor români să păcălească ani la rând autorităţile, să obțină și să prelungească autorizaţiile de mediu, fără să-şi îndeplinească cele mai elementare obligaţii asumate prin contract. Agenția Regională de Protecție a Mediului Sibiu, a sfidat orice promisiune neîndeplinită a grecilor, a închis ochii și au eliberat o nouă Autorizație Intergrată de Mediu și o altă Autorizație, pe care au revizuit-o și au actualizat-o și au modificat-o astfel încât SOMETRA deține în momentul de față o Autorizație de Mediu, valabilă până în 2023. În toți acești 20 de ani societatea de la Copșa Mică a funcționat de mai multe ori în ilegalitate, cu complicitatea autorităților din Sibiu și totuși nimeni nu a luat măsuri. Cum și-a permis acest director al ARPM Sibiu să treacă cu vederea aceste fapte ale grecilor fără ca nimeni să se sesizeze în acest sens.
Trecând cu vederea trecutul furtunos al ilegalităților făcute de Grupul Mytilineos, în 2018 când reporterii Opinia Transilvană au încercat să vadă care este situația actuală a SOMETRA SA, prima reacție din partea autorităților statului, mai exact Garda Națională de Mediu, doamna comisar Mirela M, ne-a întrebat ”prietenește” dacă am luat legătura cu grecii de la SOMETRA. Domnia sa ne roagă să ținem cont de faptul că în acest an proprietarii de la Copșa Mică vor să investească 40 de milioane de dolari în reciclarea zgurii acumulată pe platforma SOMETRA în cei peste 60 de ani de activitate ai fabricii care prelucra metale neferoase.
„Angajamentul nostru în respectarea standardelor de mediu este o prioritate de vârf, în toate activităţile noastre, atât în Grecia cât şi în alte ţări. În acest context, toate angajamentele facute de companie pentru reabilitarea mediului vor fi respectate integral. Noua investiţie de la Copşa Mică este pentru reciclare şi nu va polua mediul”, susține Christos Efstathiadis directorul general al Sometra SA Copşa Mică
Prelucrarea acestor metale a fost oprită în 2009, iar fabrica a intrat în conservare. Potrivit altor obligații de mediu asumate de SOMETRA, halda cu aproximativ patru milioane de tone de zgură trebuie prelucrată și eliminată iar acest proces ar urma să înceapă de anul viitor. Cert este că până la redactarea acestui material, pe platforma SOMETRA nu se întâmplă nimic nou.
După 20 de ani de minciună și promisiuni neîndeplinite, nu înțelegem de ce statul român nu a impus nici la această oră o garanție de mediu pentru cei ce operează la Copșa Mică. În perioada 2015-2016 la SOMETRA au avut loc niște mișcări de firme prin care s-a încercat cel mai probabil scăparea de obligațiile de mediu. Un alt scenariu ar fi falimentul SOMETRA.
Întrebată despre situaţia de la Copşa Mică, Graţiela Gavrilescu, actualul ministru al Mediului a spus că aceasta este „cap de listă pentru depozitele industriale periculoase pe lista procedurii de infringement”, din cele 39 care au mai rămas de închis.
„Le-am spus clar că, dacă nu încep mai repede şi nu demarează procedura de închidere a depozitului, măsurile noastre o să fie din ce în ce mai dure, în sensul că noi amendăm. Problema este că dacă nu schimbăm legea insolvenţei şi legea falimentului astfel încât aceste societăţi care s-au privatizat să nu-şi mai permită să nu respecte obligaţiile de mediu şi în momentul în care este scris negru pe alb ce ai de făcut şi nu fac, atunci, bineînţeles, terenurile respective să fie luate”, a spus Graţiela Gavrilescu.
Ministrul a mai spus că speră ca în Parlament să se modifice în curând legea insolvenţei, astfel încât să existe metode prin care „aceste persoane – administrator să poată să cheltuiască bani şi să închidă, să constituie fondul de garanţie în vederea închiderii depozitelor”.
Până una alta grecilor le convine de minune situaţia iar autoritățile locale nu au decât să mai aștepte vreo 14 ani de zile să realizeze că au fost iarăși păcăliți. Cert este că, Copșa Mică rămâne și astăzi cea mai poluată zonă din România, nu o spunem noi, o spun rapoartele autorităților, care stau prăfuite în dulapuri.
Sometra SA este parte a Mytilineos S.A., cea mai mare organizaţie industrială din Grecia, cu peste 2.900 de angajaţi şi venituri de peste 2 miliarde de dolari în 2017.
Care este adevărata miză din spatele afacerii SOMETRA și de ce nu se schimbă nimic la Copșa Mică vom detalia într-o investigație de presă marca Opinia Transilvană.