Onorabili cetățeni,
Să nu vă alarmați! Nu s-a întâmplat nimic grav. Doar vreo două sute de mașini, niște bijuterii, câteva ceasuri și alte mărunțișuri au luat-o razna din evidențele statului și s-au făcut nevăzute. Un fleac! Se mai întâmplă. Trăim și noi într-o țară… organizată.
Explicația oficială? „Neglijență în serviciu.”
Curat neglijență!
Adicătelea, niște bunuri confiscate, inventariate, păzite, cu acte, cu ștampile, cu dosare, s-au plictisit, săracele, și au plecat singure. Fără bilet de voie, fără proces-verbal de ieșire, fără martori. Au zis: „Noi nu mai stăm!” și duse au fost.
Și noi, cetățenii, trebuie să credem.
Păi bine, stimabililor, cum vine asta? Când e vorba de contribuabil, nu scapă un leu neîntrebat, nu mișcă o hârtie fără control, nu respiră o firmă fără verificare. Dar când e vorba de bunurile statului… hop! dispare vigilența, se topește responsabilitatea, se evaporă inventarul!
Curat evaporare!
Dar stați liniștiți: nu e furt. Ferească Dumnezeu! E doar… neglijență. O neglijență zdravănă, consistentă, de câteva sute de obiecte, așa, mai pe volum.
Și cine răspunde?
Ei, aici e frumusețea! Răspunde… sistemul. Adică nimeni. Că sistemul e larg, generos, cuprinzător, încape în el toată vina și nu apasă pe nimeni.
Curat responsabilitate!
Să nu ne pripim însă. Se vor face verificări. Se vor întocmi rapoarte. Se vor analiza proceduri. Se vor constata deficiențe. Și, la final, se va concluziona, cu gravitate și cu ștampilă, că lucrurile nu trebuiau să dispară.
Extraordinar!
Între timp, mașinile nu se mai întorc, bijuteriile nu se mai găsesc, ceasurile nu mai bat. Doar explicațiile merg înainte, punctual și disciplinat.
Așa că, onorabili cetățeni, stați fără grijă! Statul veghează.
Chiar dacă, din când în când, mai adoarme… și când se trezește, constată, cu profundă surprindere, că i-au dispărut lucrurile din buzunar.
Curat constituțional!
