O toaletă publică din Alba Iulia, care a necesitat costuri de amenajare, probabil cele mai ridicate din ţară, de peste 1,6 milioane de lei din fonduri europene, poate fi considerată şi obiectiv turistic, în interiorul acesteia aflându-se, într-un spaţiu bine delimitat, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.
‘Practic, motivul pentru care s-a ajuns la construirea acestui grup sanitar n-a fost neapărat nevoia în sine de existenţă a unui grup sanitar acolo, motivaţia principală a fost punerea în valoare a zidului medieval (…). Odată cu descoperirea acestuia, la primele săpături din cadrul proiectului de reabilitare a zonei interioare (a fortificaţiei -n.r.), s-a luat hotărârea construirii acestui grup sanitar în zona respectivă’, a declarat joi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer.
El a subliniat că investiţia de bază a fost punerea în valoare a zidului medieval. ‘Suplimentar acestei investiţii, odată cu acceptarea de către Autoritatea de Management a proiectului secundar, bineînţeles lucrările au devenit complexe, cu structură subterană, fundaţie, elevaţie şi toate lucrurile care astăzi se regăsesc la grupul sanitar de acolo’, a menţionat Mihai Coşer.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia a precizat că zona grupului sanitar înglobează o bună bucată din respectivul zid medieval, care este pus în valoare într-o încăpere aparte. ‘Peste aceste lucruri se suprapun, bineînţeles, lucrările şi dotările specifice unui grup sanitar, cu spaţiile de rigoare, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Există acces pentru persoanele cu dizabilităţi, camere aparte pentru persoanele cu dizabilităţi, o zonă pentru mamă şi copil, în care au acces cei care vor să schimbe bebeluşul, precum şi o cameră tehnică folosită de personalul care deserveşte grupul sanitar. Finisajele, instalaţiile sanitare, sistemul de ventilaţie, un sistem de supraveghere video la intrarea în zona respectivă, sistemul de taxare, platforma pentru persoanele cu dizabilităţi duc în total la un cost de 1.668.319 de lei’, a declarat Mihai Coşer.
El a subliniat că o bună parte din aceşti bani au fost cheltuiţi pe operaţiuni specifice zonei, şi anume descărcări arheologice şi punere în valoare a zidului medieval, cota alocată dotărilor pentru grupul sanitar fiind de aproximativ 300.000 de lei.
În cadrul Proiectului „Reabilitarea Centrului Istoric Alba Iulia, Fortificaţia de tip Vauban – Căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban. Zona interioară”, care a avut o valoare totală de peste 76 de milioane de lei, s-a făcut o economie de peste 16,5 milioane de lei pentru punerea în valoare a vestigiilor descoperite în timpul lucrărilor. Alături de acest zid medieval, au mai fost puse în valoare, prin acest proiect, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din anticul Apulum şi un drum roman.
Administrat de o firmă privată, grupul sanitar, dat recent în funcţiune, dispune, pe lângă utilităţile specifice unei toalete publice, şi de un hol imens, cu bănci aflate în imediata apropiere a încăperii în care se află vestigiile medievale a căror istorie este menţionată pe o placă explicativă. Este vorba de o construcţie de zidărie din piatră, din care se mai păstrează parţial un traseu de zid în forma literei L. Edificiul poate fi identificat cu magazia de făină, ce apare marcată, cu litera K, pe planul lui Giovanni Morando Visconti, la 1711. Depozitul făcea corp comun cu zidul de protecţie ce delimita incinta Palatului Princiar în perioada medievală (secolele XVI-XVII).
Grupul sanitar se află într-o zonă intens tranzitată în sezonul turistic, în imediata apropiere a Sălii Unirii şi Muzeului Naţional al Unirii, precum şi a statuii lui Mihai Viteazul, loc în care se desfăşoară prin tradiţie manifestările prilejuite de Ziua Naţională a României. Până în urmă cu două decenii, la doar câţiva metri distanţă a funcţionat un grup sanitar public, lipsa toaletelor într-o zonă cu numeroşi turişti fiind o reală problemă în ultimii douăzeci de ani.
O altă toaletă amenajată tot cu fonduri europene se află pe Platoul Romanilor, într-o extensie a tunelului antimină care a fost descoperit în timpul lucrărilor de reabilitare a cetăţii Alba Carolina.
Cetatea din Alba Iulia deţine o valoare turistică deosebită prin numărul mare de valori istorice, culturale, naturale şi antropice regăsibile în acest sit, cu un potenţial de atracţie permanentă a turiştilor români şi străini în sejururi/circuite sau turism de evenimente, cu specific.
Ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fortificaţia, care ocupă o suprafaţă de peste o sută de hectare, are şapte bastioane. Ea ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitectul militar francez. Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Ea are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
