Pe 8 iunie 2025, credincioșii ortodocși sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime. Praznicul are loc la 50 de zile de la Învierea Domnului și la 10 zile după Înălțarea Sa la cer. Este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, cu origini care coboară până în epoca apostolică.
În primele secole, Rusaliile erau o sărbătoare dublă, marcând atât Înălțarea Domnului, cât și Pogorârea Sfântului Duh. Abia în jurul anului 400, cele două evenimente au început să fie celebrate distinct.
Conform tradiției și învățăturii Bisericii, Pogorârea Duhului Sfânt reprezintă momentul în care lucrarea mântuitoare a lui Hristos este transmisă oamenilor prin Duhul Sfânt. Acest eveniment este considerat momentul de naștere a Bisericii, deoarece Duhul lui Hristos se extinde în viața credincioșilor.
Ce s-a întâmplat la Cincizecime?
Relatarea biblică din cartea Faptele Apostolilor (cap. 2) descrie cum Duhul Sfânt S-a pogorât din cer în chip de limbi „ca de foc” asupra celor prezenți, însoțit de un vuiet mare. Apostolii și alți credincioși adunați au început să vorbească în limbi necunoscute lor până atunci, făcându-se înțeleși de mulțimea de iudei veniți din diferite regiuni la Ierusalim.
Acest moment a fost explicat de Apostolul Petru ca împlinirea unei profeții din Vechiul Testament: „Voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (Ioil 3,1). În urma cuvântării sale, aproximativ 3.000 de persoane au primit botezul și s-au alăturat Bisericii.
Exegeții creștini, printre care Sfântul Ioan Gură de Aur și Teofilact, susțin că la eveniment au fost prezenți nu doar Apostolii, ci și ceilalți 120 de ucenici, precum și Maica Domnului. Acest lucru întărește ideea că Duhul Sfânt s-a pogorât asupra întregii comunități de credință, nu doar asupra ierarhiei apostolice.
Simbolismul limbilor „ca de foc”
Focul în chipul căruia Duhul Sfânt S-a arătat nu era unul fizic, ci o manifestare a luminii dumnezeiești necreate, diferită de lumina naturală. De aceea, Scriptura vorbește despre „limbi ca de foc”, nu „limbi de foc”. Această lumină nu arde, ci curăță, luminează și sfințește.
Tradiții de Rusalii
În ziua de Rusalii, în bisericile ortodoxe se aduc și se sfințesc frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbilor ca de foc și ale prezenței Duhului Sfânt. Acestea sunt împărțite credincioșilor, ca binecuvântare.
Slujbele religioase încep cu rugăciunea adresată Duhului Sfânt:
„Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, care pretutindeni ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește de toată întinarea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.”
Pogorârea Duhului Sfânt nu înlocuiește lucrarea lui Hristos, ci o face prezentă în viața Bisericii, așa cum precizează teologia ortodoxă. Duhul este Duhul lui Hristos și acționează în strânsă legătură cu Fiul și cu Tatăl, sfințind fiecare om în parte și întreaga comunitate a credincioșilor.
Semnificația pentru credincioși
Rusaliile reprezintă pentru creștini nu doar o comemorare a unui eveniment istoric, ci o sărbătoare vie, în care se reînnoiește legătura dintre Dumnezeu și om prin Duhul Sfânt. Este un prilej de întărire a credinței, de rugăciune și de conștientizare a prezenței active a Duhului în Biserică și în lume.
