În România, politica e adesea o afacere: cine are bani, ambiție și relații, își poate cumpăra un loc în Parlament. Nu trebuie să fii vizibil, competent sau dedicat. Trebuie doar să știi când să apari, cum să taci și unde să tragi sforile. Cazul senatorului USR Vasile-Ciprian Rus din Cluj-Napoca este un exemplu aproape didactic de oportunism politic în formă pură.
A intrat în politică discret, ca proaspăt consilier local USR. Fără merite notabile, fără vreo carieră profesională răsunătoare în spate. Dar cu economii suficiente și simțul momentului, Rus a profitat de slăbiciunile din interiorul USR Cluj – un partid tânăr, naiv, ușor de influențat – și a sărit direct pe lista pentru Senat. A fost o urcare bruscă, nediscutată, dar eficientă. În doar câteva luni, a trecut de la necunoscut local la parlamentar de Cluj.
Nu a fost însă o urcare simplă. În spatele ascensiunii sale rapide stau susținători puternici din interiorul partidului, care l-au ajutat să-și securizeze locul pe lista pentru Senat. Printre aceștia se află Oana Murariu, lidera USR Cluj și deputat, care i-a acordat sprijin direct, promovându-l într-o poziție eligibilă, în ciuda unor contestații din partea altor membri ai partidului. Surse din USR Cluj confirmă că Murariu a fost una dintre persoanele-cheie care l-au susținut pe Rus, chiar dacă aceasta nu a fost prima alegere a multor colegi din filială. Alte surse acuză că Rus a „preluat controlul” asupra filialei folosind tactici discutabile, cum ar fi recrutarea de noi membri pentru a-și asigura susținerea la alegerile interne. Aceste metode, descrise ca „metoda autobuzul”, au fost criticate de unii membri ai USR Cluj, care consideră că Rus a folosit astfel de practici pentru a-și asigura supremația internă și pentru a se plasa pe un loc fruntaș pe lista de candidați pentru Senat.
Odată ajuns în Senat, a urmat tăcerea. O tăcere suspectă. Nicio inițiativă relevantă, nicio poziție publică, nicio prezență în media sau în comunitate. A devenit invizibil, așa cum le place celor care știu că, în politica românească, cel mai sigur mod de a-ți duce mandatul până la capăt este să nu deranjezi pe nimeni. Să stai în umbră, să taci și să încasezi. Salariu de parlamentar, beneficii, indemnizații, călătorii – toate vin la pachet, chiar dacă nu faci nimic pentru cetățeni.
Între timp, în noiembrie 2024, un semnal discret vine de la Agenția Națională de Integritate. Pe 4 noiembrie este deschis dosarul nr. 18028, ce vizează o posibilă incompatibilitate în cazul lui Vasile-Ciprian Rus. ANI verifică dacă senatorul a cumulat funcții, afaceri sau alte interese personale care contravin statutului de parlamentar. Dar, cum se întâmplă adesea, dosarul stagnează. E „în analiză”, adică zace într-un sertar. Acolo poate rămâne și luni, poate ani.
Dacă ANI dă un verdict, începe procesul. În România, un proces de incompatibilitate se poate întinde pe doi, trei, chiar patru ani. Adică exact cât trebuie pentru ca Rus să termine în liniște mandatul. Poate chiar să mai prindă unul, între timp. Iar dacă instanța dă un verdict final după ce mandatul s-a încheiat, ce mai contează? Funcția a fost decontată, avantajele au fost luate, iar responsabilitatea – nulă.
Colegii de partid refuză să vorbească oficial, dar off the record recunosc că omul „nu a fost niciodată implicat serios”, că „a mers pe tăcere și pe relații” și că „a știut exact ce are de făcut pentru a nu atrage atenția”. Surse din USR Cluj spun că impunerea sa pe listă a fost o combinație de „bani, presiuni interne și lipsă de candidați serioși în acel moment”.
E rețeta perfectă: taci, dispari din peisaj, încasezi și tragi de timp. Când vine controlul, deja e prea târziu. Dosarul ANI își face drumul prin hățișul birocratic, până când nu mai contează.
Așa arată realitatea unor „parlamentari-fantomă” din România: urcă rapid, dispar strategic, profită sistematic. Iar cetățeanul rămâne cu iluzii, cu promisiuni de reformă și cu reprezentanți care nu-i reprezintă. Vasile-Ciprian Rus nu e doar un senator pasiv. Este simbolul unui sistem bolnav, unde tăcerea e scut, iar inacțiunea – strategie. (Va urma)
