Mâine în întreaga lume creștină, începe Marele Post al Crăciunului.
Postul Crăciunului, se va întinde pe 40 de zile, din 15 noiembrie, până pe 24 decembrie.
În această perioadă, credincioşii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos. Astfel, Lăsata secului se face duminică seară, pe 14 noiembrie.
În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale și carne friptă, beau țuică și vin nou.
Gospodinele trebuie să țină cont de mai multe superstiții: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna și vor ciuguli toată recolta de boabe. Mai mult, oalele se așază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube.
În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc și nu țes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele și de boli.
Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulți lupii și vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru morți și vii.
De asemenea, perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „șezătorile de iarnă”, când au loc întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar și distractiv.
Chiar dacă se desfășurau în perioada Postului Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat, deoarece în cadrul lor erau învățate colindele și urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.
Ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post negru, fiind numit şi post aspru. Dezlegarea la toate alimentele de dulce se face, însă numai, după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
În cele 40 de zile, creștinii vor posti de carne, brânză și ouă, în timp ce miercuri și vineri se consumă mâncare fără ulei și fără vin. Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, creștinii pot consuma untdelemn și vin.
În cazul în care există o sărbătoare cu cruce roșie, atunci se face dezlegare și la pește
În fiecare marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin, iar în fiecare sâmbătă și duminică până pe 20 decembrie este dezlegare la untelemn, pește și vin.
În ziua de Ajun, creștinii care respectă postul Crăciunului vor mânca doar seara și vor consuma grâu fier îndulcit cu miere, covrigi, turte din făină și poameni. Nașterea Domnului va fi sărbătorită cu mâncare de dulce, indiferent de ziua în care cade.
În ziua de Ajun se ţine post negru (postul aspru) și se mănâncă abia seara, iar atunci doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. Cu semințe au ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.
Obiceiuri și tradiții
Acest post este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.
-conform tradiției, în duminica de Lăsata Secului (14 noiembrie) creștinii petrec în familie, desfătându-se cu mâncăruri din cele mai alese, după care în prima zi a postului Crăciunului (15 noiembrie) vor începe ritualurile de purificare dar mai ales vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor.
-un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practică în zona rural deoarece se crede că vrăbiile, nu vor strica culturile
-în unele zone din țară vasele se spală cu cenușă ca să dispară orice urmă de carne de pe ele. În noaptea de duminică spre luni, 14-15 noiembrie
-în unele zone din țară bărbații trag cu focuri de armă pentru a speria spiritele
-tot de Lăsatul Secului, oamenii care locuiesc la casă ung ușile, ferestrele și porțile cu usturoi pentru a speria spiritele rele
-în data de 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că vederea sângelui apără de boli și aduce noroc
-pe 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, nu se dau obiecte din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se dispară norocul din casă, dar mai ales se ţine post negru şi se mănâncă abia seara
-în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi până la Ajun câte o surcea, iar în 24 decembrie trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru aflarea ursitului.
La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni, unii țineau un post mai aspru, alții, unul mai ușor.
Însă, Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
