În municipiul Alba Iulia, se află cea mai veche construcție din Transilvania și România, datând din timpul existenței comunității evreiești.
Este vorba de Sinagoga Mareh Yezekiel, situată în zona centrală a municipiului Alba Iulia, ridicată în anul 1822, în vremea Sef Rabinului Transilvaniei, Ezekiel Paneth (1783-1845), al cărui nume sinagoga și îl poartă, lucrările finalizându-se în anul 1840.
În anul 1822 episcopul catolic al Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia, Ignațiu Szepessy, baron de Negyes, l-a întărit in funcția de rabin pe Menahem Mendel Yosef și a permis construirea unei sinagogi de cărămidă în locul celei de lemn.
Sinagoga este singura existentă de acest fel în județul Alba, construcția fiind una sobră, îmbinând stilurile baroc și neoclasic.
Este cea mai veche sinagogă existentă în România, edificiul sinagogii fiind ridicat din piatră, primul de acest fel de pe teritoriul Transilvaniei.
Vizitatorii pot admira la intrarea în sinagogă, o încăpere care avea destinația în epocă de închisoare, unde erau închiși cei care comiteau delicte religioase.
În aceeași zonă a intrării în sinagogă, se poate observa o chiuvetă, folosită pentru ritualul spălării mâinilor.
Clădirea sinagogii evreiești din Alba Iulia, este formată dintr-o singură navă, care cuprinde sala mare de adunare a comunității la rugăciune.
La capătul de vest se află intrarea și vestibulul, deasupra căruia se află galeria pentru femei (Ezrat nashim). În mijlocul sălii se află podiumul numit bima, iar la peretele de est chivotul sulurilor legii.
Atât bima cât și chivotul sunt decorate bogat cu elemente volumetrice. Pereții, simpli și netezi, sunt zugrăviți în culori deschise, care contrastează cu culoarea maronie a jețurilor și băncilor.
Deasupra intrării în sinagogă se află o inscripție care citează versete biblice 8,38 și 8, 28 din Cartea I a Regilor (pentru creștini- Cartea a III-a a Regilor).
Ghiulele păstrate în zidul sinagogii
În zidul sinagogii din Alba Iulia, se pot vedea trei ghiulele încastrate în zid, deasupra unei ferestre rămase acolo din timpul Revoluției Române de la 1848.
Ghiulele au fost trase în timpul ceremoniilor de Yom Kippur (sărbătoare evreiască, care este marcată prin post de 25 ore, marcând ziua ispășirii), din greșeală, de către unitatea militară imperială din Cetatea Alba Carolina.
Atentat cu bombă
După incidentul nefericit din 1848, sinagoga va fi martora unui eveniment nefericit în istoria ei și totodată a comunității evreiești.
În noaptea de 20 noiembrie 1938, clădirea era zguduită din temelii, de un atentat cu bombă.
Atentatul avea loc înainte cu o săptămână, de marea sărbătoare a anului nou evreiesc.
Suflul exploziei distrugea o parte dintr-un perete, mobilierul și candelabrele.
În urma atacului, nici o persoană nu era rănită, majoritatea evreilor, s-au mutat, din cauza frigului, în „Sinagoga nouă” sefardă, de peste drum (demolată în 1983, pe locul ei fiind construit un magazin universal).
În momentul exploziei, în sinagogă se aflau câțiva bărbați, să se roage, conform tradiției, în clădirea cea veche, în vestibulul de lângă intrare, numit „poliș”, aceștia s-au ales cu zgârieturi de la cioburile geamurilor sparte.
O plăcuță de pe peretele de răsărit al navei centrale amintește de episodul din 1938.
După doi ani de la atentat, Sinagoga intra într-un proces de restaurare, ultimele lucrări de restaurare au avut loc între anii 2012 -2017, ea fiind reinaugurată la 26 noiembrie 2017.
Comunitatea evreiasca din Alba Iulia a fost cea mai numeroasa din Transilvania, iar in perioada anilor 1653 si 1848, Alba Iulia a fost singurul oraş in care aşezarea acestora era permisa legal. De altfel, oraşul poarta amprenta existentei comunităţii evreieşti, primele întreprinderi din oraş fiind construite de aceasta la finele secolului al XIX-lea.
