editorial : Sorin Prioteasa
Eram în holul hotelului Dacia de pe strada Mircea Vodă din București. Bătrânelul aflat la masa de lângă mine venise din Italia să „decapiteze” sucursala dâmbovițeană a unui ordin militar și ospitalier.
Regulile erau destul de simple în ordinul ăla militar și ospitalier – conducerea autohtonă găsea fraieri cu bani, îi îmbarca într-un charter cu direcția Italia, ăia îi cazau într-un han și îi puneau să îngenuncheze într-un castel, iar la sfârșit le dădeau o diplomă prin care li se confirma că sunt cavaleri, un stilet de desfăcut conserve și o mantie de Batman! Iar în România sunt la mare căutare hârtiile inutile, motiv pentru care afacerea era înfloritoare! , scrie autorul pentru tomisnews.ro
Toată distracția îi costa pe candidații la titlul de cavaler 3000 de euro în contul ordinului militar și ospitalier și diverse pomeni, adică mese și cadouri, către reprezentanții autohtoni ai ONG-ului italian. O parte din cei 3000 de euro se întorceau la conducerea autohtonă a ordinului militar și ospilatier…. La un moment dat, reprezentantul din România al ordinului militar și ospitalier, Secureanu Florin, și-a dat seama de oportunitatea de a face bani doar el, fentându-i pe italieni. Așa că un croitor din Galați făcea mantiile, „Dragonul Roșu” furniza stiletele, iar diplomele le făceau băieții de la IT, că știau ce fonturi sunt pretabile la actele medievale.
Costurile înnobilării la clanul Secureanu erau la fel – porneau de la 3000 de euro și se întindeau cât permitea buzunarul fraierilor. Din câte cunosc, au existat gâște autohtone care au plătit și 20.000 de euro pentru a căpăta titlul de cavaler.
La un moment dat, italienii au aflat de „fabrica de înnobilat” de pe meleagurile dâmbovițene și au transmis o factură – pentru transformarea fără drept a gâștelor în lebede, cavalerului Secureanu Florin i s-au solicitat câteva sute de mii de euro. După ce i-a dus cu zăhărelul o perioadă, doctorului cavaler Secureanu Florin îi sosise scadența, iar banii nu ajunseseră în contul italienilor.
Ăsta era motivul pentru care sosise în România bătrânelul ăla care se afla la masa de lângă mine din holul hotelului Dacia. La un moment dat, pe ușa de la intrare și-a făcut apariția însuși doctorul cavaler filantrop Florin Secureanu, costumat în sacoul ăla auriu, care i-ar fi provocat invidie chiar și Majestății Sale, Regele Cioabă. După ce a încercat să discute într-o manieră mai discretă, cavalerul autohton, utilizând un dialect englezo-italiano-român, a început să înjure ca orice intelectual rasat.
Printre reproșurile referitoare la sumele de bani pe care le-a trimis în Italia și la ușile deschise oamenilor de afaceri italieni, elevatul cavaler dâmbovițean mai încerca să expedieze către bătrânelul ăla și câte o flegmă, dar, din cauza faptului că era mort de beat, majoritatea aterizau pe propriul lui sacou auriu…
După câteva zile, scandalul dintre cavaleri s-a încheiat… se pare că Secureanu și-a plătit datoriile morale și financiare către ONG-ul italian, iar mult așteptata „decapitare” s-a transformat în tradiționala „decalotare”…
*** În momentul în care cavalerul doctor Secureanu Florin a devenit vizibil, fiind expuse în presă infracțiunile lui, o chestiune care a atras atenția jurnaliștilor a fost legătura de prietenie dintre acesta și fostul ofițer SRI Marius Mitruș.
Explicația halucinantă a unui fost ofițer SRI, cu funcție de conducere, a fost că el nu știa de matrapazlâcurile prietenului său…
*** Pe holul unei unități centrale a SRI, acum mulți ani, se aflau câțiva boi… eu eram unul dintre ei. La un moment dat, și-a făcut apariția Sorin Cozma, purtând pe braț un sacou de o culoare turbată și cu „petice în coate”, însoțit de Marius Mitruș, care purta o costumație asemănătoare. În următoarele clipe am asistat la cel mai tradițional „pupat în fund” superiorul ierarhic – Cojocaru Gabriel, care era lângă mine, a început să laude nuanța și finețea țesăturii sacoului comandantului. În timp ce Cojocaru Gabriel se apropiase de comandant și începuse să îi pipăie sacoul, în mintea mea se derula un foursome imaginar, având ca protagoniști fesele generalului Cozma Sorin și buzele subordonatului său preferat. După mulți ani, cei doi purtători de „sacoaie cu petice în coate” sunt consilierii lui Isărescu… în timp ce tipul care îi pipăia sacoul lui Cozma Sorin este general și a preluat funția idolului său… dar și apucăturile, din păcate. Ma întreb al cui sacou îl pipăie acum…
*** Cred că țara asta supraviețuiește doar în virtutea inerției! Și nu pentru că ar fi în interesul „boborului”. Singurii care o țin în viață sunt cei care profită de existența ei! Dacă nu ar exista țara asta, mulți idoți ar fi paznici de noapte sau secretare! Ăsta este motivul pentru care nu cred în mesajele mesianice ale reprezentanților statului român, care ne atenționează că a început, încă o dată, lupta anticorupție. Niciodată, un reprezentant al statului român nu va încerca să elimine corupția și incompetența din instituția în care își desfășoară activitatea. Pentru că, în sinea lui, reprezentul statului român știe că, în lipsa corupției și a incompetenței, locul său în societate ar fi cu totul altul!
Din păcate, sigurul beneficiar al prostiei ajunse la putere este „boborul”. Iar „boborul” nu reacționează, fiind imbecilizat printr-un sistem educațional dominat de lichele incompetente, fiind înspăimântat de incertitudinea zilei de mâine și fiind îngrozit de faptul că s-ar putea îmbolnăvi și ar ajunge într-un spital, unde sunt șanșe foarte mari să moară, pentru că medicul nu are chef să își strice somnul de frumusețe efectuat în timpul gărzii. În ultima lună au existat trei evenimente care au demonstrat, încă o dată, că sloganul „Corupția Ucide”, urlat după cazul Colectiv, este crudul adevăr!
O progenitură de bani gata a omorât oameni, și, la un moment dat, va fugi din țară. Iar reprezentanții statului român vor spune că nu pot face nimic… O stație GPL, irelevant dacă era sau nu autorizată, a explodat, omorând oamenii care sesizaseră către instituțiile statului român că există miros de gaz… apoi un bou, care se va pensiona subit, le-a ordonat pompierilor să intervină, ignorând procedurile și generând noi victime!
Cea mai tragică întâmplare este cea de la maternitatea Botoșani, pentru că dezvăluie starea în care a ajuns nația asta! Femeia aia se dusese acolo să fie ajutată, dar medicul a considerat că nevoile sale sunt mai presus decât cele ale pacientului. Așa că a preferat să doarmă… problema este că pacientul a murit, iar medicul ăla, dacă va dori, va putea să doarmă în continuare, să se trezească, să facă pușcărie, să fie eliberat, să plece în concediu, să fie felicitat…
Vă rog să vă gândiți puțin la contractul social al lui Rousseau… De 33 de ani, „boborul” îi plătește pe reprezentanții statului român să îi asigure un trai decent – plătim taxe și impozite pentru a ni se garanta egalitate în fața legii, un sistem educațional competitiv, servicii medicale de calitate… adică oamenii statului trebuie să lupte împotriva corupției! Reprezentanții statului român nu își ating obiectivele, dar drepturile lor nu sunt afectate în niciun fel!
Nu am auzit de funcționari publici care și-au pierdut dreptul la pensie pentru că nu și-au făcut datoria! Dar am auzit de judecători care au luat șpagă, dar nu au răspuns penal, pentru că faptele s-au prescris! Am auzit și de oameni executați silit pentru că nu și-au achitat dările către stat!
Chiar în acest moment, pe biroul din fața mea, se afla 15 pagini care confirmă faptul că unei firme private i s-a pus sechestru de către ANAF pentru că nu a plătit taxe de aproape 9 milioane de euro! Partea haioasă este că firma respectivă fusese aociată cu SC BĂIȚA SA, deținută de statul român, iar sechestrul instituit de ANAF este pe un teren aparținând societății deținute de statul român și nu companiei private. În acest moment dilema mea sau, mai bine zis, trilema, este următoarea: – transmit o sesizare către reprezentanții statului român, care va fi ignorată? – îi anunț pe membrii CA al Băița SA că au sechestru pe terenuri? Și că trebuie să se certe cu prietenul lor, Andrew Prelea, reprezentantul firmei private? Adică să renunțe la șpăgile încasate lunar! – sau mă duc să dorm, ca medicul de la Botoșani sau ca orice funcționar public…
